O ciupercă toxică, suspectată a fi cauza reală din spatele teoriei denumită „Blestemul Faraonului”, a fost transformată de cercetători într-un compus neașteptat, capabil să distrugă celulele canceroase umane.
Povestea începe cu Lordul Carnarvon, nobilul britanic care a fost printre primii oameni care au intrat în mormântul regelui Tutankhamon. Moartea sa subită, la doar cinci luni după descoperire, în anul 1923, a alimentat mitul „blestemului faraonului” care îi lovește pe cei ce tulbură somnul de veci al mumiilor.
De-a lungul timpului, unii oameni de știință au avansat ipoteza că adevăratul vinovat nu a fost o forță supranaturală, ci o infecție cu Aspergillus flavus – o ciupercă toxică ce zăcea latentă în mormânt.
Secretul din spatele „Blestemului Faraonului” în lupta anti-cancer
Acum, într-o turnură remarcabilă, aceeași ciupercă se află în centrul unei potențiale descoperiri medicale. Oamenii de știință din Statele Unite au reușit să transforme sporii mortali într-un compus care poate anihila celulele leucemice.

În căutarea de noi medicamente, cercetătorii au analizat o clasă de molecule naturale cunoscute sub numele de RiPPs (peptide sintetizate ribozomal și modificate post-translațional). Multe dintre aceste proteine minuscule s-au dovedit a fi toxice pentru microbi și celule canceroase, însă, în timp ce mii de astfel de molecule au fost identificate în bacterii, foarte puține au fost găsite în ciuperci.
Pornind de la această premisă, o echipă de la Universitatea din Pennsylvania a decis să caute RiPPs direct în genul Aspergillus. Ei au descoperit noi tipuri de molecule, cu o structură complexă de inele interconectate. Când le-au testat pe celule leucemice umane în laborator, au observat că unele dintre aceste molecule au oprit eficient creșterea celulelor maligne.
O combinație eficientă
Însă adevăratul progres a venit atunci când au combinat aceste RiPPs cu o moleculă de grăsime (o lipidă) prezentă în lăptișorul de matcă, hrana albinelor larvare. Această lipidă a acționat ca un cal troian, ajutând compușii anti-cancer să pătrundă mai eficient în celulele leucemice. Împreună, combinația experimentală a demonstrat o eficacitate comparabilă cu cea a două medicamente existente pentru tratarea leucemiei.
„Celulele canceroase se divid necontrolat. Acești compuși blochează formarea microtubulilor, care sunt esențiali pentru diviziunea celulară.”, a explicat autorul principal al studiului publicat în revista Nature Chemical Biology, profesorul asociat Xue Gao.
Un aspect promițător este specificitatea moleculelor. Acestea nu au avut niciun efect asupra celulelor canceroase de la nivelul sângelui, ficatului sau plămânilor. O moleculă care interacționează doar cu un anumit tip de celulă este un candidat ideal pentru un medicament, deoarece riscul de efecte secundare este adesea mult mai redus.
Desigur, aceasta este o etapă foarte timpurie a cercetării. După cum se spune în domeniu, multe substanțe pot ucide celulele canceroase într-o eprubetă, inclusiv un glonț. Cu toate acestea, studiul, denumit sugestiv „blestemul vindecării”, subliniază potențialul imens pe care natura îl deține pentru descoperirea de noi tratamente.
Profesorul asociat Justin Beardsley, un expert în Aspergillus de la Universitatea din Sydney, care nu a fost implicat în studiu, a subliniat amploarea acestui potențial neexplorat. Din aproximativ 10 milioane de specii de ciuperci, doar 150.000 au fost descrise oficial.
„Adesea considerăm ciupercile ca fiind cauza bolilor sau a alterării alimentelor, dar acesta este un exemplu în care ele dețin cheia tratării bolilor. De aceea este vital să protejăm biodiversitatea și sănătatea ecologică și să continuăm studierea ciupercilor din lume, pentru a nu rata beneficiile nedescoperite în viitor.”, a spus Beardsley.












