Claudia Octavia s-a născut în anul 40 d.Hr. la Roma, fiind singura fiică a împăratului Claudius din cel de-al treilea său mariaj cu verișoara sa, Valeria Messalina. Fetița a fost botezată după străbunica sa, Octavia cea Tânără, sora împăratului Augustus.
Încă din copilărie, tatăl său a promis-o de soție viitorului pretor, Lucius Junius Silanus Torquatus, care provenea din rândul descendenților lui Octavian Augustus.
Mama sa, Valeria Messalina, a fost executată în anul 48 d.Hr., fiind implicată într-o conspirație pentru uciderea propriului ei tată. După acest tragic eveniment, Claudius s-a căsătorit cu nepoata sa, Agrippina cea Tânără, care avea deja un fiu, viitorul împărat Nero, din prima ei căsătorie.
Agrippina, noua mamă vitregă, a pus capăt logodnei dintre Octavia și Lucius Silanus și l-a convins pe Claudius să-l adopte pe Nero ca fiu și moștenitor al său. În același timp, ea a aranjat căsătoria Octaviei cu Nero, eveniment care a avut loc pe 9 iunie 53 d.Hr.
Împărăteasa Octavia, adorată de popor, dar distrusă de soţul său
Claudius a murit pe 13 octombrie 54 d.Hr., iar Nero a urcat pe tron, fiind suspectat că a fost implicat în otrăvirea fratelui Octaviei, Britannicus, la începutul anului 55 d.Hr. Acesta din urmă era moştenitorul de drept al tronului.
Istoricul Tacitus menționează că de la acea dată, Octavia a devenit extrem de nefericită, dar a învățat să-și ascundă sentimentele față de soțul ei, care era în același timp și fratele ei vitreg. Tânăra a fost prinsă în lupta pentru putere dintre Nero și Agrippina, care s-a încheiat în martie 59 d.Hr., când Nero și-a ucis mama.
Împărăteasa Octavia era iubită de poporul roman și era considerată „o soție aristocratică și virtuoasă”, dar mariajul ei cu Nero a fost un dezastru. Nero s-a plictisit repede de ea și a încercat chiar să o stranguleze. De-a lungul timpului, el a avut mai multe aventuri cu diverse femei, printre care Claudia Acte și Poppaea Sabina, aceasta din urmă având în prealabil două căsătorii.
Când Poppaea a rămas însărcinată, Nero a divorțat de Octavia, pretinzând că era infertilă deoarece nu reușise să aibă niciun moștenitor după opt ani de căsătorie. Controversatul împărat s-a căsătorit cu Poppaea la doar 12 zile după divorț.
Cumplitul sfârşit al împărătesei Octavia
Nero i-a cerut lui Anicetus, aliatul său în asasinarea Agripinei, să mărturisească un fals adulter comis cu împărăteasa Octavia, oferindu-i posibilitatea de a alege între o recompensă și o viață confortabilă în exil sau moartea. Anicetus i-a oferit lui Nero mărturisirea falsă pe care acesta o dorea și a fost exilat în Sardinia, unde a murit în cele din urmă din cauze naturale.
Nero a exilat-o apoi pe Octavia în insula Pandateria (Ventotene de astăzi), acuzând-o de adulter și ordonând slujitoarelor să o bată crunt. Deşi acuzaţia iniţială pentru divorţ era infertilitatea, acum Nero susţinea că Octavia îşi ascunsese adulterul cu un avort.
Gestul lui Nero a fost extrem de nepopular. Cetățenii Romei au protestat mărșăluind pe străzi cu statuia Octaviei împodobită cu flori, cerând întoarcerea ei. Poppaea a cerut un tratament mai aspru pentru Octavia, susținând că protestatarii erau doar clienții și servitorii Octaviei și nu reprezentau cu adevărat ceea ce gândea populația romană.
Înfricoșat de revolta populară, împăratul părea că va ceda și era aproape să accepte să se recăsătorească cu Octavia, dar, într-un moment de furie, a semnat sentința ei de condamnare la moarte.
Câteva zile mai târziu, pe 8 iunie 62, Octavia, care avea doar 22 de ani, a fost legată și i s-au tăiat venele, într-un ritual tradițional roman de sinucidere, fiind apoi sufocată într-o baie cu aburi foarte fierbinți. Capul împărătesei exilate a fost tăiat și trimis Poppeaei, noua soție a împăratului. Moartea tragică a blândeții Octaviei a întristat mult locuitorii Romei.
Acţiunile nefireşti şi sfârşitul lui Nero
În anul 63, Poppaea i-a născut lui Nero o fiică, dar copila a murit după doar 4 luni. Un an mai târziu, într-un acces de mânie, Nero și-a omorât soția care era însărcinată pentru a doua oară, lovind-o cu picioarele în abdomen.
Ulterior, împăratul s-a căsătorit cu Statilia Messalina, însă apoi a început o relație amoroasă cu un băiat numit Sporus, un fost sclav, care semăna fizic cu Poppaea. A ordonat ca tânărul să fie castrat și îmbrăcat în veșminte femeiești, apoi s-a căsătorit cu el și l-a prezentat la ceremoniile oficiale ca împărăteasă a Romei.
Nero, sângerosul împărat roman avea să-şi ia propria viaţă la 6 ani de la moartea Octaviei, în data de 9 iunie 68, la vârsta de 30 de ani, după ce pierduse puterea și sprijinul supușilor săi. Sporus, tânărul pe care îl castrase, a fost supus oprobiului public și a sfârșit şi el prin a-şi curma singur viaţa.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: