Pentru a combate eficient o infecție, sistemul nostru imunitar trebuie să acționeze cu o viteză și o precizie uluitoare. O echipă de cercetători a reușit acum să creeze o adevărată cronologie moleculară, dezvăluind pas cu pas cum celulele noastre din prima linie de apărare decid să lanseze un atac.
Într-un nou studiu publicat în revista Cell Systems, o echipă de la Centrul de Cercetare pentru Medicină Moleculară (CeMM) și Universitatea de Medicină din Viena (MedUni Vienna), condusă de Christoph Bock și Matthias Farlik, a investigat comportamentul macrofagelor – santinelele sistemului nostru imunitar, arată Phys.org.
Sistemul tău imunitar are un „buton de atac”
Macrofagele, al căror nume provine din greacă și înseamnă „marii mâncători”, își fac datoria cu sfințenie. Rolul lor este să identifice invadatorii, precum bacteriile sau virusurile, să îi consume și să îi descompună. Mai mult, ele acționează ca niște mesageri, eliberând semnale pentru a chema în ajutor alte celule imune și pentru a ghida dezvoltarea unei imunități pe termen lung.
Atunci când întâlnesc un agent patogen, aceste celule se află sub o presiune enormă. O reacție prea lentă poate permite infecției să devină fatală, în timp ce o reacție exagerată poate fi la fel de dăunătoare pentru organism. Ele trebuie să inițieze un răspuns perfect calibrat, activând mii de gene și producând un arsenal de substanțe adaptate specific inamicului întâlnit.
Pentru a înțelege cum reușesc macrofagele să coordoneze această sarcină complexă, echipa a expus celule de șoarece la diverși stimuli care imită infecții bacteriene sau virale. Folosind o metodă inovatoare ce combină editarea genetică CRISPR cu învățarea automată, cercetătorii au urmărit din oră în oră schimbările din interiorul celulelor, măsurând activitatea genelor și accesibilitatea ADN-ului.
Această abordare a scos la iveală o rețea complexă formată din zeci de proteine reglatoare care împart responsabilitatea pentru declanșarea răspunsului imun corect. Printre acestea se numără atât „suspecți de serviciu”, precum calea de semnalizare JAK-STAT, cât și factori mai puțin înțeleși, cum ar fi regulatorii de cromatină, al căror rol în imunitate era până acum neclar.
„Este impresionant cât de complexă este această parte străveche a sistemului nostru imunitar, pe care o împărtășim cu bureții, meduzele și coralii. Datorită progreselor înregistrate în tehnologia de screening CRISPR, putem studia în mod sistematic programele de reglare care stau la baza acesteia.”, a afirmat autorul principal al studiului, Christoph Bock.
