În data de 3 iulie 2025, Pământul atinge punctul cel mai îndepărtat față de Soare din întregul an, un fenomen astronomic cunoscut sub numele de afeliu. Poate părea contraintuitiv, dar călătoria planetei noastre nu se desfășoară pe un cerc perfect. Orbita sa este o elipsă, ceea ce înseamnă că distanța noastră față de Soare variază constant. Punctul opus, cel mai apropiat de Soare, se numește periheliu și are loc la începutul lunii ianuarie.
La momentul afeliului, centrul Pământului se va afla la o distanță impresionantă de 152,1 milioane de kilometri de centrul Soarelui. Prin comparație, în timpul periheliului din ianuarie, suntem cu aproximativ 5 milioane de kilometri mai aproape. Această diferență are o consecință directă și surprinzătoare: planeta noastră primește cu aproape 7% mai multă radiație solară în toiul iernii (din emisfera nordică) decât în plină vară.
De ce este atât de cald dacă suntem mai departe de Soare?
Răspunsul nu are legătură cu distanța, ci cu înclinația axială a Pământului. Anotimpurile sunt dictate de unghiul sub care razele solare lovesc planeta. În acest moment, axa Pământului este înclinată spre Soare, expunând emisfera nordică la raze mult mai directe și mai concentrate, ceea ce aduce căldura verii. Simultan, în emisfera sudică, unde razele solare cad într-un unghi mai ascuțit, este iarnă. Peste șase luni, situația se va inversa complet.
Datele exacte ale afeliului și periheliului nu sunt fixe, ci se modifică într-un dans cosmic lent. Ele se deplasează cu aproximativ o zi la fiecare 58 de ani, o schimbare subtilă, dar permanentă. De altfel, la mijlocul secolului al XIII-lea, aceste evenimente coincideau perfect cu solstițiile, iar la sfârșitul secolului al XIX-lea, periheliul avea loc chiar în ziua de Anul Nou.[sursa]
Forma orbitei Pământului se schimbă și ea
Vinovații pentru aceste modificări pe termen lung sunt giganții sistemului nostru solar, Jupiter și Saturn. Atracția lor gravitațională subtilă, dar constantă, influențează orbita Pământului, făcând-o să oscileze pe parcursul a sute de mii de ani între o formă aproape perfect circulară și una mai eliptică. În prezent, ne aflăm într-o perioadă în care orbita este deosebit de circulară, un fenomen descris de ciclurile Milankovitch.
O consecință fascinantă a acestor variații este impactul asupra duratei anotimpurilor. Deși lungimea unui an rămâne constantă, o orbită mai eliptică înseamnă că Pământul se mișcă mai repede când este aproape de Soare (periheliu) și mai lent când este departe (afeliu). În prezent, acest lucru face ca vara în emisfera nordică să fie cu 4,7 zile mai lungă decât iarna, iar primăvara cu aproape 3 zile mai lungă decât toamna.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
