O cometă interstelară nou descoperită, denumită 3I/ATLAS, ar putea primi un vizitator neașteptat. Oamenii de știință, conduși de renumitul profesor Abraham Loeb de la Universitatea Harvard, propun o misiune îndrăzneață: devierea sondei Juno a NASA, care orbitează în prezent Jupiter, pentru a intercepta acest obiect enigmatic venit din afara sistemului nostru solar.
Dacă planul va avea succes, omenirea ar putea obține prima privire de aproape asupra unui vizitator interstelar, o clasă de obiecte care continuă să fascineze și să intrige comunitatea științifică.
De la detectarea primului obiect interstelar, ‘Oumuamua, în 2017, urmat de cometa 2I/Borisov doi ani mai târziu, astronomii au visat la o misiune dedicată interceptării acestor călători cosmici. Astfel de misiuni, precum Proiectul Lyra sau Comet Interceptor al ESA, sunt încă în stadiu de concept. Însă, conform noului studiu, o oportunitate unică ar putea fi deja la îndemână, folosind o sondă care se află în spațiu de peste un deceniu.
Analiza echipei arată că 3I/ATLAS se va apropia de Jupiter pe 16 martie 2026. Această întâlnire cosmică oferă o fereastră rară pentru a folosi asistența gravitațională a gigantului gazos și a redirecționa sonda Juno.
Sonda Juno de la NASA ar putea fi deviată
„Arătăm că aplicarea unui impuls de 2,675 kilometri pe secundă pe 14 septembrie 2025 poate scoate nava spațială Juno de pe orbita sa în jurul lui Jupiter pentru a intercepta traiectoria lui 3I/ATLAS”, a explicat profesorul Loeb pentru publicația Universe Today.
Propunerea, detaliată într-un articol trimis spre publicare în The Astrophysical Journal Letters, este semnată de Loeb și de colaboratorii săi, Adam Hibberd și Adam Crowl, ambii afiliați la Inițiativa pentru Studii Interstelare (i4is). Cei trei nu sunt străini de ideea studierii obiectelor interstelare. Loeb a devenit celebru pentru ipoteza sa controversată conform căreia ‘Oumuamua ar fi putut fi o navă spațială extraterestră, o idee explorată în cartea sa, Extraterrestrial.
Studierea cometelor și asteroizilor din sistemul nostru solar ne oferă indicii despre formarea acestuia, acum 4,5 miliarde de ani. Însă analiza unui obiect interstelar ar deschide o fereastră către condițiile din alte sisteme stelare, fără a fi nevoie să trimitem o sondă acolo.
Mai mult, posibilitatea, chiar dacă redusă, ca un astfel de obiect să fie artificial, amplifică exponențial miza științifică. Într-un alt articol, cercetătorii au explorat ipoteza ca 3I/ATLAS să fie o tehnologie extraterestră. Luminozitatea sa sugerează un diametru de aproximativ 20 de kilometri, o dimensiune care, conform calculelor, face detectarea sa un eveniment extrem de improbabil dacă ar fi doar o rocă obișnuită dintr-un alt sistem stelar.
„Dacă 3I/ATLAS are un diametru de 20 de kilometri, ar fi putut ținti sistemul solar interior, așa cum ne-am aștepta de la o tehnologie extraterestră”, notează Loeb.
Redirecționarea sondei Juno, o provocare tehnică
Provocarea principală a oricărei misiuni de interceptare este timpul. De obicei, aceste obiecte sunt detectate prea târziu pentru a lansa o navă spațială de pe Pământ. „Este destul de clar că o misiune lansată de pe Pământ către 3I este complet imposibilă”, a explicat Hibberd. Faptul că 3I/ATLAS trece atât de aproape de Jupiter este o coincidență rară, care face posibilă această misiune de oportunitate.
Pentru a calcula traiectoria optimă, echipa a folosit software specializat, inclusiv un pachet dezvoltat inițial pentru Proiectul Lyra. Calculele indică faptul că manevra ideală ar implica o tehnică cunoscută sub numele de manevra Oberth, folosind gravitația lui Jupiter pentru a maximiza eficiența impulsului motorului sondei Juno.
Dacă misiunea ar fi aprobată, toate instrumentele de la bordul lui Juno – de la spectrometre și magnetometre la camera sa în lumină vizibilă – ar putea fi folosite pentru a studia compoziția, structura și originea lui 3I/ATLAS.
„Lucrarea noastră se bazează pe o ipoteză remarcabilă, dar verificabilă, conform căreia 3I/ATLAS este un artefact tehnologic funcțional. Cu toate acestea, ipoteza merită o analiză științifică… este un exercițiu interesant în sine și este distractiv de explorat.”, adaugă Loeb, precizând că nu susține neapărat această idee.
Totuși, observații recente realizate cu Telescopul Spațial Hubble par să tempereze speculațiile, estimând că nucleul cometei are o rază mai mică de 2,8 kilometri. Indiferent dacă 3I/ATLAS este o simplă cometă sau ceva mai mult, o întâlnire de aproape cu sonda Juno ar oferi, fără îndoială, răspunsuri fascinante despre Universul de dincolo de granițele sistemului nostru solar.
