Un nou sondaj de opinie publică indică faptul că o majoritate a românilor, respectiv 55,8%, consideră că regimul comunist a reprezentat un fenomen benefic pentru țară. Studiul, realizat de INSCOP Research la solicitarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), scoate la iveală o nostalgie persistentă, corelată cu percepțiile asupra condițiilor economice și a corupției.
Regretele românilor: „regimul comunist a fost bun pentru România”
Conform datelor culese între 25 iunie și 3 iulie 2025, pe un eșantion de 1.505 de persoane, 48,4% dintre respondenți susțin că nivelul de trai era superior înainte de 1989, în contrast cu 34,7% care apreciază că era inferior celui actual. Această perspectivă economică pare să contrabalanseze recunoașterea cvasigenerală a lipsei de libertate din acea perioadă, confirmată de 80,9% dintre participanții la sondaj.
Un alt factor determinant în formarea acestei opinii este percepția asupra integrității. O majoritate de 65,1% dintre români sunt de părere că nivelul corupției era mai redus în timpul regimului comunist.

Studiul analizează și sursele de informare ale publicului despre această epocă istorică. Experiența directă este principala sursă pentru 34,8% dintre respondenți, în timp ce 22,5% se bazează pe relatările familiei. Sistemul de învățământ este menționat ca sursă primară de informare de doar 7% dintre participanți, deși 68,2% dintre români declară că dețin suficiente informații pentru a-și contura o opinie.
Cei mai mulți dintre cei care apreciază că se trăia mai bine în comunism sunt persoane cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar – 77%. Persoanele care au venituri care le asigură tot ce le trebuie fără eforturi financiare sau cu câteva eforturi cred în procente mai mici că traiul în comunism era mai bun: 32% și 20%.
Această evaluare a trecutului se reflectă și într-un pesimism accentuat privind prezentul. O majoritate de 63,5% consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 27,4% apreciază direcția actuală ca fiind una bună.
Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice (metoda CATI), având o marjă de eroare maximă de ± 2.53% la un nivel de încredere de 95%.












