„Străbunicul”, un chiparos de 5.400 de ani, ar putea fi cel mai vechi copac din lume

„Străbunicul”, un chiparos uriaș şi foarte vechi, ar putea fi pe cale să revendice recordul mondial privind cel mai vechi copac din lume.

În adâncul unei păduri străvechi protejate din sudul statului Chile se află un copac uriaș care există de mii de ani. Acum, copacul denumit „Străbunicul” ar putea fi recunoscut în curând ca fiind cel mai vechi copac din lume.

„Străbunicul” (Gran Abuelo), sau Alerce Milenario, este un specimen remarcabil. Este un chiparos patagonic din specia Fitzroya cupressoides, care este originar din Chile și sudul Argentinei. Acest exemplar special are un trunchi care măsoară 4 metri în diametru, are o înălțime de 28 de metri și probabil că și-a început viața în perioada în care oamenii inventau scrisul.

Este adăpostit într-o râpă răcoroasă și umedă, care l-a protejat de diverse amenințări – incendii de pădure și, mai ales, de tăietorii de lemne – care au distrus multe dintre rudele sale și altele de acest fel de-a lungul anilor. Acum, copacul a devenit zbârcit și noduros; găzduiește mușchi și licheni, precum și copaci mai mici care au început să crească în crăpăturile sale.

Acest supraviețuitor extraordinar este, de asemenea, extrem de valoros pentru știință, deoarece ar putea conține informații legate de schimbările climatice și de modul în care Pământul s-a adaptat la condițiile schimbătoare de-a lungul secolelor.^[sursa]

„Străbunicul”, cel mai vechi copac din lume

„Este un supraviețuitor, nu mai există alții care să fi avut ocazia să trăiască atât de mult.”, a declarat pentru AFP Antonio Lara, cercetător la Universitatea Austral și la Centrul Chilian pentru Știința Climei și Reziliență. Lara face parte din echipa de cercetători care măsoară vârsta copacului.^[sursa]

Potrivit colegului lui Lara, Jonathan Barichivich, un cercetător chilian specializat în mediu care lucrează la Laboratorul de Științe Climatice și de Mediu din Paris, Străbunicul are peste 5.000 de ani, ceea ce îl face cu un secol mai bătrân decât actualul deținător al titlului: Matusalem, un pin bristlecone în vârstă de 4.853 de ani, situat în California.

Se presupune că bunicul lui Barichivich l-a descoperit pe Alerce Milenario în anii 1970, în timp ce lucra ca pădurar împreună cu soția sa în pădurea care se află în sudul regiunii Los Rios, la aproximativ 800 de kilometri sud de Santiago, capitala statului Chile, ceea ce îi conferă copacului o legătură personală și pentru cercetător.

În anul 2020, el și Lara au prelevat o mostră din copac, prin carotaj, cu ajutorul unui burghiu – un burghiu în formă de T care poate extrage o bucată îngustă de lemn fără a afecta copacul – și i-au analizat inelele. Eșantionul conținea aproximativ 2.400 de inele de creștere bine strânse, dar era incomplet, deoarece burghiul nu a putut ajunge la centrul copacului.

Astfel, Barichivich și Lara au apelat la modelarea statistică folosind mostre de carote de la alți arbori din această specie pentru a ajuta la estimarea vârstei Străbunicului. Ei au combinat aceste informații cu alți factori de mediu cunoscuți și cu variațiile care pot avea un impact asupra modului în care cresc copacii – acest lucru i-a ajutat să își ajusteze modelul pentru a simula vârstele posibile pe care copacul le-ar fi putut atinge în perioada de timp acoperită de proba de foraj.

„Străbunicul” are peste 5.400 de ani

Rezultatele au arătat o șansă de 80% ca arborele să fie mai bătrân de 5.000 de ani, și a estimat că are în total în jur de 5.484 de ani.

Studiul care conține aceste date se speră că va fi publicat în curând, dar deja a entuziasmat comunitatea științifică. Asta pentru că informațiile stocate în Străbunicul ar putea face lumină asupra evenimentelor istorice, precum incendiile de pădure și cutremurele, care pot fi detectate în inelele de creștere ale acestuia.

„Copacii străvechi au gene și o istorie foarte specială, deoarece sunt simboluri ale rezistenței și adaptării. Ei sunt cei mai buni atleți ai naturii. Dacă acești copaci dispar, va dispărea și o cheie importantă despre modul în care viața se adaptează la schimbările de pe planetă.”, a mai declarat Barichivich pentru AFP.