O tehnică de respirație structurată, cunoscută sub numele de „4-7-8” și utilizată în anumite cercuri militare pentru a gestiona presiunea în condiții extreme, atrage atenția experților în sănătate ca instrument eficient pentru îmbunătățirea calității somnului și reducerea anxietății în rândul populației civile.
Deficitul de somn are implicații documentate asupra funcțiilor cognitive, conform datelor publicate de National Institutes of Health din Statele Unite. O calitate redusă a somnului poate afecta negativ raționamentul, capacitatea de a rezolva probleme și atenția la detalii, având un impact direct asupra productivității individuale. În acest context, în care multe persoane se confruntă cu dificultăți în a adormi sau suferă de insomnie cronică, alternativele la tratamentul medicamentos devin esențiale.
Tehnica de respirație 4-7-8
Metoda 4-7-8 este un exercițiu de respirație ritmică ce se bazează pe un model precis de inspirație, menținere și expirație pentru a induce o stare de relaxare. Experți în somn și sănătate mintală susțin că practica regulată poate reduce semnificativ timpul necesar pentru a adormi, unii practicieni raportând instalarea somnului în mai puțin de un minut. Tehnica este apreciată pentru capacitatea sa de a reduce anxietatea, de a ajuta la gestionarea impulsurilor și de a diminua reacțiile de iritabilitate.
Protocolul, conceput pentru a calma sistemul nervos, constă într-un ciclu precis:
- Goliți complet plămânii de aer;
- Inspirați liniștit pe nas timp de 4 secunde;
- Țineți respirația pentru o perioadă de 7 secunde;
- Expirați controlat pe gură timp de 8 secunde, producând un sunet șuierător.
Specialiștii recomandă repetarea acestui ciclu de până la patru ori, de cel puțin două ori pe zi, pentru a obține rezultate optime.
Dincolo de inducerea somnului, tehnicile de respirație profundă oferă o serie de avantaje documentate. O analiză publicată în Research Gate corelează exercițiile de respirație diafragmatică cu beneficii multiple, printre care se numără reducerea oboselii și a anxietății. Alte studii indică o posibilă atenuare a simptomelor de astm la copii și adolescenți, o mai bună gestionare a stresului, un potențial impact în reducerea hipertensiunii, diminuarea comportamentelor agresive la adolescenții de sex masculin și ameliorarea simptomelor asociate migrenelor.
