În fiecare an, suflăm în lumânări și marcăm, convențional, trecerea timpului. Dar dacă acest ritual se bazează pe o premisă greșită? Dacă calendarul minte? O cercetare revoluționară sugerează că adevărata noastră vârstă nu este scrisă în ani, ci într-un cod biologic complex, ascuns adânc în fiecare organ. Iar un singur organ pare să fie maestrul timpului, deținând secretele longevității noastre.
Ceasornicarul din sângele nostru
O echipă de neurologi de la prestigioasa Universitate Stanford, condusă de Dr. Tony Wyss-Coray, a publicat în jurnalul de elită Nature Medicine o cercetare ce ar putea schimba fundamental modul în care înțelegem îmbătrânirea. Folosind o tehnică de analiză a sângelui, savanții au scanat datele a nu mai puțin de 44.498 de persoane din Marea Britanie, cu vârste între 40 și 70 de ani.
Metoda lor, de o complexitate remarcabilă, măsoară nivelurile proteinelor specifice din sânge și le corelează cu cele 11 organe cheie care le produc. În esență, au reușit să creeze un „buletin de vârstă” pentru fiecare organ în parte. Funcționează ca o mașină sport proaspăt ieșită din fabrică sau ca un vehicul vechi, gata să cedeze? Analiza proteinelor are răspunsul, conform Science Alert.
Creierul: gardianul suprem al vieții?
Comparând aceste vârste biologice cu dosarele medicale ale participanților pe o perioadă de până la 17 ani, concluzia a fost izbitoare. Cu cât o persoană avea mai multe organe „îmbătrânite” accelerat, cu atât riscul de deces în perioada următoare creștea exponențial.
Dar un organ a ieșit în evidență într-un mod spectaculos: creierul.
„Creierul este gardianul longevității. Dacă ai un creier bătrân, ai o probabilitate crescută de mortalitate. Dacă ai un creier tânăr, probabil că vei trăi mai mult.”, afirmă tranșant Tony Wyss-Coray.
Cifrele sunt șocante. Persoanele cu un creier „extrem de îmbătrânit” (adică în top 7% ca viteză de îmbătrânire față de vârsta cronologică) au avut o probabilitate de deces de aproape două ori mai mare pe o perioadă de 15 ani. În contrast, cei cu un creier „extrem de tânăr” au beneficiat de un risc de a muri cu un uimitor procent de 40% mai mic în același interval.
Vârsta biologică a creierului prezice cât vei trăi, dar și în ce mod
Legăturile nu se opresc aici. Studiul a dezvăluit o corelație terifiant de precisă cu boala Alzheimer. Un creier extrem de îmbătrânit a fost asociat cu o probabilitate de 3,1 ori mai mare de a dezvolta această formă de demență. Pe de altă parte, un creier biologic tânăr a avut cu 74% mai puține șanse de a suferi de Alzheimer.
Desigur, povestea completă a longevității este complexă. Factori precum sărăcia, obezitatea, nivelul de activitate fizică sau chiar atenția cu care traversăm strada contribuie la speranța de viață. Cercetătorii subliniază că este o interacțiune bidirecțională: bolile, la rândul lor, pot accelera îmbătrânirea organelor.
Totuși, identificarea creierului ca variabilă centrală este un pas uriaș.
De la tratament la predicție
Această abordare deschide uși care păreau de domeniul science-fiction. „Ar putea duce la experimente pe oameni pentru a testa efectele noilor intervenții de longevitate asupra vârstei biologice a organelor individuale”, explică Wyss-Coray.
Imaginați-vă un viitor în care, cu un simplu test de sânge, medicul nu vă spune doar nivelul colesterolului, ci și că „inima dumneavoastră are cu 5 ani mai puțin, dar creierul arată o uzură accelerată; haideți să intervenim acum.”
Intrăm într-o eră în care nu mai întrebăm doar cum să trăim mai mult, ci și care parte din noi deține cheia viitorului nostru. Iar răspunsul, se pare, a fost mereu în mintea noastră.
