Turnul Babel, între mit şi realitate: povestea celei mai fascinante construcţii a lumii antice

Turnul Babel reprezintă una dintre cele mai cunoscute și captivante povești din istoria omenirii. Această legendă universală, prezentă în Biblie și în alte texte antice, a devenit un simbol al diversității, comunicării și a încercărilor umane de a atinge nemurirea prin construcție. În cele ce urmează, vom explora povestea și semnificația Turnului Babel, combinând legenda cu descoperirile arheologice și cu impactul său asupra culturii și istoriei umane.

Turnul Babel a apărut pentru prima dată în Biblie, în Cartea Genezei, și este una dintre poveștile cele mai remarcabile ale textelor sacre.

Ce a fost Turnul Babel

Turnul Babel a fost o construcție uriașă, care se dorea a fi principala realizare a orașului Babilu, numele akkadian pentru Babilon. Babilon era un oraș cosmopolit, unde oamenii erau foarte uniţi, vorbind o singură limbă. Conducătorul orașului era regele Nimrod, fiul lui Cuș, un strănepot al lui Noe și rege în Shinar. Oamenii au hotărât ca orașul lor să aibă un turn atât de mare încât vârful său „să ajungă la cer”.

Însă, după cum scrie în Biblie, Turnul Babel nu era construit pentru a aduce slavă lui Dumnezeu, ci era dedicat unui scop fals, anume faima constructorilor lui și zeilor în care credeau aceștia.

Legenda spune că Dumnezeu nu a fost mulțumit de planul oamenilor, care își puneau încrederea în ei înșiși și nu în El. Turnul Babel era o expresie a mândriei și a idolatriei lor, și nimic nu le-ar fi fost imposibil dacă ar fi rămas uniți. Așa că El s-a pogorât să vadă cetatea și turnul, și a hotărât să le amestece limbile, astfel încât să nu se mai poată înțelege unii cu alții. Apoi i-a împrăștiat pe toată fața Pământului, punând capăt proiectului lor ambițios.

Ce s-a întâmplat cu Turnul Babel

Nu se știe cu exactitate ce s-a întâmplat cu Turnul Babel după intervenția divină. Unii cred că Dumnezeu l-a distrus complet, alții că l-a lăsat neterminat și în ruină. Mulți cercetători au încercat să identifice locația și forma Turnului Babel, bazându-se pe surse biblice, istorice sau arheologice.

Cea mai plauzibilă ipoteză este că Turnul Babel era un zigurat, adică un templu piramidal cu trepte, specific civilizațiilor mesopotamiene. Cel mai adesea, este indicat ziguratul lui Marduk, numit Etemenanki, care se afla în centrul Babilonului antic. Acest zigurat avea șapte nivele și o înălțime de aproximativ 90 de metri. El era dedicat zeului principal al babilonienilor, Marduk, și era considerat poarta spre cer.

Ziguratul lui Marduk a fost distrus de mai multe ori de-a lungul istoriei, ultima dată după moartea lui Alexandru cel Mare, care a vrut să-l reconstruiască, dar nu a apucat să finalizeze proiectul. În acele vremuri, turnul mai avea încă jumătate din înălțimea originală.

Dovezi arheologice ale existenţei turnului

În anul 1913, arheologul german Robert Koldewey a descoperit, in sfârsit, amplasarea Turnului Babel. Baza lui formează un pătrat cu latura de 91,55 m. Centrul său şi partea cea mai veche este constituit dintr-un “nod” de căramizi nearse, “îmbrăcat”, pe vremea lui Nabucodonosor, în cărămizi arse.

Săpăturile au scos la iveală trei rânduri de scări, două laterale şi una centrală, aceasta din urmă fiind perpendiculară pe structura construcţiei.

Mărturia textelor antice

Inscripţiile în care este menţionat Turnul Babel au fost completate de scrierile anticilor: povestirea lui Herodot şi tăbliţa de la Esgil, păstrata la Paris, la Muzeul Luvru, copiată în anul 229 î.e.n, după un vechi document ce descria starea în care se afla turnul.

Conform acestor relatări, edificiul, înalt de circa 90 de metri, avea şapte etaje. Ultimul etaj, care adăpostea felurite obiecte de cult, era cel acoperit cu plăcile de email albastru, despre care vorbeşte regele Nabucodonosor.

Primii comentatori ştiinţifici care au abordat problema Turnului Babel au fost istoricii greci Herodot, Diodor din Sicilia si Strabo. Herodot ne vorbeşte despre ruinele cu opt etaje ale turnului, iar Diodor şi Strabo credeau că ar fi vorba de o piramidă-mormânt.

Semnificaţii şi interpretări privind Turnul Babel

Semnificația Turnului Babel este deschisă la interpretare și a evoluat de-a lungul timpului. Iată câteva dintre semnificațiile și interpretările comune ale Turnului Babel:

• Dorința de a atinge înălțimi divine: Conform Bibliei, Turnul Babel a fost construit cu intenția de a ajunge la ceruri, ceea ce a provocat mânia lui Dumnezeu. Această poveste poate fi interpretată ca o alegorie a dorinței umane de a atinge niveluri divine, de a depăși limitele umane și de a se ridica deasupra altor oameni;
• Fragmentarea umană și diversitatea lingvistică: Trecerea de la o limbă comună la o multitudine de limbi, după cum am spus anterior, a dus la dispersarea oamenilor pe întreaga planetă, creând astfel diversitatea lingvistică și culturală. Acest episod biblic a servit ca explicație a existenței limbilor diferite în lume și a dificultăților de comunicare dintre diferite grupuri umane;
• Avertisment împotriva orgoliului și a ambiției necontrolate: Turnul Babel poate fi văzut și ca o avertisment împotriva orgoliului și a ambițiilor omenești nesupuse. Construirea turnului reprezintă o expresie a mândriei și a dorinței de a-și depăși condiția umană, iar pedeapsa lui Dumnezeu indică necesitatea umilinței și a supunerii față de divinitate;
• Toleranța culturală și acceptarea diversității: Un alt aspect este interpretarea Turnului Babel ca un apel la toleranța culturală și la acceptarea diversității lingvistice și culturale. Povestea poate fi privită ca un avertisment împotriva uniformității forțate și o pledoarie pentru respectarea și valorificarea diferențelor culturale;
• Explorarea obstacolelor în comunicare: În contextul modern, Turnul Babel a fost folosit pentru a descrie dificultățile în comunicarea între oameni care vorbesc limbi diferite. Această interpretare se concentrează pe obstacolele lingvistice și culturale care pot apărea în interacțiunile umane.

În concluzie, semnificația Turnului Babel poate varia în funcție de perspectiva culturală, religioasă sau personală. Această poveste a rămas o sursă de inspirație pentru gânditori, artiști și filosofi de-a lungul istoriei, abordând teme precum orgoliu uman, diversitate culturală și comunicare.