Arheologii din Croația au scos la lumină rămășițele unui turn de veghe vechi de 1.800 de ani, o fortificație esențială ridicată pentru a apăra granița Imperiului Roman – cunoscută sub numele de „limes” – de-a lungul fluviului Dunărea.
Artefactele descoperite la sit, printre care echipament militar, broșe și ceramică, sugerează că turnul a fost construit la finalul secolului al II-lea d.Hr. și folosit intens în secolul al III-lea.
„Aceasta este și perioada de presiune asupra Limesului și perioada Războiului Marcomanic, când era necesară protejarea suplimentară a frontierei de-a lungul Dunării”, a explicat pentru publicația Live Science Marko Dizdar, cercetător șef al săpăturilor de la Institutul de Arheologie din Zagreb.
O fereastră către războaiele Romei: un turn roman de 1.800 de Ani
În timpul Războaielor Marcomane (aproximativ 166-180 d.Hr.), legiunile romane conduse de împăratul Marcus Aurelius s-au confruntat cu numeroase popoare, inclusiv cu marcomanii germanici și cu sarmații, un popor nomad originar din sudul Rusiei de astăzi.
Aceste conflicte i-au determinat pe romani să-și întărească prezența în estul Croației actuale, construind garnizoane la Sotin și Ilok. Turnul de veghe recent descoperit în satul Mohovo făcea, cel mai probabil, parte din acest efort defensiv extins.
„Turnul de veghe a fost construit într-o locație strategică, la una dintre trecerile peste Dunăre. Din această poziție, se putea controla vizual o zonă extinsă și era protejat în mod natural pe trei laturi de râpe adânci.”, a precizat Dizdar.
Structura era, probabil, conectată vizual cu alte turnuri similare, aflate la 2-3 kilometri distanță. „Cel mai probabil, acolo erau staționați mai mulți soldați, care, în caz de pericol, anunțau turnurile de veghe și garnizoanele din Ilok și Sotin, aflate la aproximativ 12 kilometri distanță”, a adăugat Dizdar.
De la hartă la realitate
Situl a fost identificat inițial alături de alte 10 locații similare în timpul unor cercetări de teren desfășurate între 2003 și 2023. Deși datarea lor (secolele II-IV d.Hr.) și amplasarea pe malurile înalte ale Dunării sugerau fortificații, confirmarea a venit abia mai târziu.
În anul 2020, cercetările geomagnetice – o tehnică non-invazivă care detectează structuri subterane – au indicat prezența turnurilor. În cele din urmă, săpăturile de probă din 2024 și o excavație mai amplă în aprilie 2025 au confirmat pe deplin existența structurii.
„Este primul turn de veghe cercetat sistematic pe Limes în Croația. Până acum, ele erau necunoscute, deși se presupunea că există.”, a subliniat Dizdar.
O fortăreață bine apărată
Turnul din Mohovo, cu dimensiuni de aproximativ 40 pe 30 de metri, era o construcție impunătoare. „Era protejat de un sistem de șanțuri adânci și de un gard-palisadă din lemn, iar în centru se afla o clădire din lemn. Traversarea acestor șanțuri din partea atacatorilor era foarte dificilă și le oferea soldaților romani suficient timp pentru o apărare mai eficientă.”, a descris Dizdar.
Analiza arată că turnul a trecut prin cel puțin trei faze de construcție, semn că a necesitat reparații și modernizări. În secolul al IV-lea d.Hr., pe fondul amenințărilor crescânde din partea triburilor germanice, a fost probabil înlocuit cu un fort mai mic, dar mai solid.
Săpăturile fac parte dintr-un proiect mai amplu ce vizează includerea siturilor romane de pe limesul croat în Patrimoniul Mondial UNESCO. În mod remarcabil, echipa a descoperit în aceeași locație și structuri din Epoca Cuprului, Epoca Bronzului, Epoca Fierului și Evul Mediu, dovedind că acest punct strategic a fost locuit timp de milenii.
