Unde este „Leagănul Omenirii”? Răspunsul se poate schimba în funcție de cine – și ce – întreabă.
Când auzim expresia „Leagănul Omenirii” („Leagănul Civilizaţiei” este cu totul altceva), acel colț al lumii de unde a pornit întreaga viață umană, de obicei ne vine în minte un singur loc: Africa.
Este… vag, dar nu este greșit. Grupul de maimuțe care în cele din urmă au devenit oameni s-a separat de cimpanzei, rudele noastre cele mai apropiate în arborele evolutiv, în urmă cu aproximativ 6 sau 7 milioane de ani. Şi, după cum ați putea ghici din faptul că verii noștri mai păroși încă trăiesc acolo, acest lucru s-a întâmplat într-adevăr pe continentul african. Mai exact, dacă este să dăm crezare rezultatelor unui studiu realizat în anul 2022 de către Universitatea Oxford, în Sudan.
Dar povestea evoluției umane cu siguranță nu se termină aici. Și, poate în mod surprinzător, nici nu începe aici. Pe măsură ce tot mai multe și mai complexe cercetări și analize continuă să scoată la iveală originile noastre străvechi, trebuie să ne punem întrebarea: nu cumva am înțeles greșit „Leagănul Omenirii”?[sursa]
Au venit în Africa…
Nu există multe primate suficient de nesăbuite încât să trăiască în zonele reci ale lumii. În afară de acele creaturi japoneze drăguţe care stau în jacuzzi și de noi, oamenii.
Așa că, atunci când auziți că unii oameni de știință foarte serioși cred că maimuțele originare au venit din Europa, mai degrabă decât din Africa, Asia sau oricare dintre celelalte locuri calde și plăcute pe care le frecventează astăzi, poate părea puțin probabil.
Dar se pare că dovezile indică acest lucru. „Descoperirile noastre […] sugerează că hominizii nu numai că au evoluat în vestul și centrul Europei, dar au petrecut peste cinci milioane de ani evoluând acolo.”, a declarat David Begun, profesor la Departamentul de Antropologie din cadrul Facultății de Arte și Științe de la Universitatea din Toronto, în anul 2023.[sursa]
Ceea ce aveau să devină maimuțele africane și, în cele din urmă, oamenii, „[s-au răspândit] apoi în estul Mediteranei”, a explicat profesorul, „înainte de a se dispersa în cele din urmă în Africa, probabil ca o consecință a schimbării mediului și a diminuării pădurilor”.
La fel ca majoritatea ideilor privind evenimentele de acum milioane de ani, aceasta este departe de a fi universal acceptată, însă rămășițele fosilizate din aceeași perioadă găsite în Grecia și în Balcani par, de asemenea, să susțină teoria conform căreia cei mai vechi strămoși ai noștri din specia maimuțelor au venit din ceea ce este acum Europa, nu din Africa.
„În timp ce rămășițele primelor hominine sunt abundente în Europa și Anatolia, ele sunt complet absente din Africa până când primul hominin a apărut acolo acum aproximativ șapte milioane de ani.”, a explicat Begun.
… și au plecat din Africa
Desigur, după ce au ajuns în sfârșit în Africa, totul a mers ca pe roate, nu-i așa? Doar o evoluție de câteva milioane de ani în specia Homo sapiens și apoi au plecat înapoi?
Ei bine, nu. Nici pe departe. Și pentru a demonstra acest lucru, trebuie doar să ne uităm la unele dintre cele mai neînțelese rude ancestrale ale noastre: neanderthalienii.
De ce? Pentru că oamenii de Neanderthal și oamenii moderni erau specii diferite, care au evoluat de la un strămoș comun cu cel puțin 800.000 de ani în urmă. Și totuși, atunci când grupurile de Homo sapiens care aveau să ne genereze pe noi au părăsit Africa acum aproximativ 60.000 de ani, pe cine au găsit deja răspândit prin Europa și Asia?
În mod clar, a existat mai mult de o migrație din Africa. „Se pare că […] Homo erectus a fost primul care a migrat din Africa acum aproximativ 2 milioane de ani, răspândindu-se în cele din urmă în mare parte din Eurasia.”, conform PBS.[sursa]
Acești primi indivizi din genul Homo au fost cei care au dat naștere neanderthalienilor, precum și denisovanilor și, posibil, celor din specia Homo floresiensis. Și din când în când, de-a lungul multor, multor generații intermediare, alte populații de Homo sapiens apăreau, se întâlneau cu localnicii pentru o vreme și apoi dispăreau.
„Există urme ale introducerii genelor Homo sapiens în rândul neanderthalienilor cu cel puțin 220.000 de ani în urmă. Deci cele două specii trebuie să fi interacționat și să se fi împerecheat la un moment dat.”, notează Muzeul de Istorie Naturală din Londra.
„Prin repetate valuri de migrație, Homo sapiens a părăsit Africa mai devreme […], dar aceste valuri au fost în mare parte nereușite în comparație cu valul de acum aproximativ 60.000 de ani. Liniile lor de descendență trebuie să se fi stins în cele din urmă sau să fi fost supratipărite de valurile ulterioare, deoarece au contribuit puțin sau deloc la componența noastră genetică actuală.”, mai arată Muzeul de Istorie Naturală din Londra.[sursa]
Leagănul Omenirii: reuniunea familiei
Așadar, departe de a se fi format dintr-un singur „leagăn al omenirii”, se pare că strămoșii noștri au călătorit destul de mult până când au început să semene cu noi. Dar acesta nu este singurul mod în care au fost oarecum cosmopoliți în experiențele lor.
Se pare că principalul lucru căruia trebuie să îi mulțumim pentru genomul nostru modern unic este libidoul destul de sălbatic al strămoșilor noștri. Cei mai mulți dintre noi știu despre puținul ADN de Neanderthal care trăiește în interiorul nostru. Dar se pare că oamenii antici și-au răspândit probabil genele și mult mai devreme.
„O serie de studii recente care utilizează ADN atât de la oameni moderni, cât și antici, precum și dovezi arheologice și de mediu, au început să picteze o imagine mult mai complexă a originilor noastre africane. Una în care nu am evoluat de fapt într-o singură populație, într-un singur loc.”, mai explică PBS.
În schimb, putem urmări apariția noastră la mai multe populații antice care au fost împrăștiate în Africa. Atunci când condițiile de mediu permiteau, acestea se întâlneau ocazional și își amestecau genele, totul contribuind direct la apariția noastră, a oamenilor „moderni”, acum aproximativ 300.000 de ani.
Așadar, unde este „Leagănul Omenirii”? Este complicat, dar cel mai bun răspuns ar putea fi „care dintre ele?” În funcție de unde începeți povestea, ar putea fi Europa, Africa sau Asia.În funcție de cât de detaliat doriți să mergeți, ar putea fi un continent sau mai multe triburi disparate.
În loc să ne gândim la originile noastre ca la un copac cu un singur trunchi, poate că viziunea mai corectă este un flux complex împletit. O poveste împletită de migrații, tranziții și schimburi între diverse populații antice, care s-a desfășurat de-a lungul unui timp și spațiu vast, a făcut ca astăzi să privim lumea aşa cum este ea.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: