Într-un sit arheologic din sud-vestul Chinei, pământul a redat o comoară fragilă și de o importanță capitală: o colecție remarcabilă de unelte din lemn, vechi de aproximativ 300.000 de ani. Special concepute pentru recoltarea plantelor, aceste artefacte oferă o fereastră rară către viața hominizilor preistorici, dezvăluind nu doar o dependență majoră de resursele vegetale, ci și o complexitate tehnologică surprinzătoare într-o regiune a lumii considerată, până acum, un bastion al conservatorismului tehnologic.
Timp de decenii, o anumită imagine a dominat paleoantropologia: în urmă cu 300.000 de ani, în timp ce Europa traversa Paleoliticul Mijlociu, o perioadă de inovație rapidă în tehnologia uneltelor de piatră, Asia de Est părea să stagneze.[sursa]
„Au existat foarte puține schimbări în ceea ce privește artefactele de piatră până la sosirea oamenilor moderni, acum 40.000-45.000 de ani”, explică profesorul Bo Li, autorul unui nou studiu despre descoperire. Prin urmare, se presupunea că inovația tehnologică era mult în urmă în această parte a lumii. Însă, după cum adaugă el, „această descoperire revoluționează cu adevărat înțelegerea noastră asupra tehnicii și industriei culturale din Paleoliticul Asiei de Est”.
Unelte din lemn descoperite în apropierea lacului Gantangqing
Colecția de artefacte a fost scoasă la lumină într-un sit de pe malul unui lac, numit Gantangqing. Ea include 35 de obiecte din lemn care poartă urme inconfundabile ale intervenției umane: urme de cioplire, suprafețe netezite intenționat și noduri prelucrate. Aplicând metode de datare de ultimă generație, autorii studiului au stabilit că uneltele au fost fabricate într-un interval cuprins între 361.000 și 250.000 de ani în urmă.
Realizate în mare parte din lemn de pin, uneltele variază de la bețe masive de săpat la instrumente mai mici, în formă de cârlig, probabil folosite pentru a tăia rădăcini. Astfel de descoperiri sunt de o raritate excepțională, deoarece lemnul se descompune rapid și, de obicei, nu supraviețuiește în registrul arheologic.
Dintre puținele obiecte din lemn din Pleistocen descoperite la nivel mondial, majoritatea sunt arme de vânătoare, precum faimoasele sulițe de la Schöningen din Germania. Însă uneltele de la Gantangqing spun o altă poveste. Cercetătorii scriu că „Gantangqing prezintă un scenariu al subzistenței homininilor timpurii orientat către plante, în contrast cu mediile temperate nordice, precum Schöningen, unde vânătoarea de mamifere mari este clar dominantă”.
„Rezultatele noastre sugerează că homininii de la Gantangqing exploatau strategic resursele de pe malul lacului. Ei făceau vizite planificate, aducând cu ei unelte specializate, fabricate din lemn selectat, pentru a extrage tuberculi, rizomi sau bulbi subterani”, continuă autorii. Astfel, ansamblul de la Gantangqing demonstrează importanța crucială a hranei vegetale în dieta primilor hominizi dintr-un mediu subtropical.
Dar cine erau acești meșteri iscusiți? Bo Li afirmă că „cel mai probabil candidat este Omul de Denisova”. „Din ce în ce mai multe fosile de denisovani sunt descoperite în Asia de Est. Avem dovezi de pe platoul tibetan, din Taiwan și din Laos. Toate aceste indicii sugerează că așa-numita perioadă a Paleoliticului Mijlociu din Asia de Est a fost ocupată, cel mai probabil, de denisovani.”, spune profesorul.
În ceea ce privește capacitățile lor, Bo Li spulberă orice îndoială: „Denisovanii au coexistat cu neanderthalienii în Siberia și au fabricat unelte de piatră foarte sofisticate, la fel ca aceștia – deci nu există nicio îndoială că erau inteligenți, că erau avansați.”
Pe baza resturilor vegetale găsite în sit, cercetătorii sugerează că uneltele din lemn ar fi putut fi folosite pentru a recolta kiwi, nuci și diverse tipuri de tuberculi, pictând o imagine vie și neașteptată a unei lumi preistorice pline de ingeniozitate.
