Dacă un val de căldură similar cu cel istoric din 2003 ar lovi Europa de astăzi, bilanțul victimelor dintr-o singură săptămână ar putea atinge zeci de mii de decese, rivalizând cu ratele de mortalitate înregistrate în timpul celor mai severe vârfuri ale pandemiei COVID-19. Aceasta este concluzia sumbră a unui nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature, care subliniază modul în care creșterea temperaturilor globale transformă evenimentele meteorologice extreme în urgențe de sănătate publică.
Temperaturile medii globale sunt deja cu aproximativ 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Această „căldură suplimentară” înseamnă că vara care a șocat Europa în 2003 nu mai este o anomalie izolată, ci un fenomen care se suprapune acum peste o atmosferă de bază mult mai caldă.
Valurile de căldură de ieri devin ucigașii de azi
Studiul, condus de Christopher W. Callahan, profesor asistent la Universitatea Indiana, a analizat modul în care evenimentele extreme interacționează cu sănătatea umană și economia. Premisa cercetătorilor a fost simplă, dar terifiantă: ce s-ar întâmpla dacă exact aceleași tipare meteorologice din trecut ar lovi într-un climat care este acum, în diferite grade, mai cald?
Explicația specialiștilor este clară: atunci când aceste sisteme meteorologice se manifestă într-o lume supraîncălzită, intensitatea căldurii crește exponențial, la fel și numărul deceselor. Încălzirea globală a schimbat condițiile de fond peste tot, iar pericolul maxim apare atunci când această căldură latentă coincide cu tipare meteorologice neobișnuite. Climatologii denumesc aceste fenomene „extreme compuse” – momente critice în care pericole multiple se manifestă simultan.
Cum poți prezice un dezastru: modelarea bazată pe AI
În loc să se bazeze pe speculații despre un viitor generic, echipa a analizat cinci valuri de căldură reale care au lovit Europa în anii 1994, 2003, 2006, 2019 și 2023.
Folosind inteligența artificială antrenată pe modele climatice complexe, cercetătorii au simulat cum s-ar comporta acele condiții meteorologice specifice la diferite niveluri de încălzire globală. Pentru a stabili legătura vitală dintre temperatură și sănătate, au examinat înregistrările săptămânale ale deceselor din 924 de regiuni europene, în perioada anilor 2015-2019, construind „curbe de răspuns la expunere” – instrumente statistice care corelează gradele din termometre cu fluctuațiile ratelor de mortalitate.
Rezultatele sunt alarmante:
- Simpla reproducere a modelului meteorologic din august 2003 în climatul actual ar genera o estimare de aproximativ 17.800 de decese în exces în Europa, într-o singură săptămână.
- La o încălzire suplimentară de aproximativ 3 grade Celsius, un eveniment similar ar putea ucide 32.000 de oameni.
Sistemul de inteligență artificială a învățat să traducă modelele de presiune, umiditatea solului și fluxurile de vânt în temperaturi la suprafață, permițând echipei să ruleze scenarii de tipul „ce-ar fi dacă”, replicând, de exemplu, valul de căldură din 1994 într-o lume mult mai fierbinte.
De ce căldura extremă este atât de letală?
Echipa a identificat un prag critic de risc odată ce temperaturile ating aproximativ 30 de grade Celsius (86 grade Fahrenheit), chiar și în cele mai calde părți ale Europei. Acesta este nivelul la care căldura începe să copleșească capacitatea naturală a corpului uman de a se răcori.
Nu vorbim despre cifre abstracte. Verile recente demonstrează realitatea brutală a acestor date:
- În anul 2022, căldura extremă a fost legată de aproximativ 61.700 de decese în Europa, conform unei analize a mortalității din 35 de țări.
- În anul 2024, o altă echipă a estimat 62.800 de decese legate de căldură pe continent, o creștere cu aproximativ un sfert față de 2023.
Mecanismul este simplu și periculos: când aerul și suprafețele rămân calde atât ziua, cât și noaptea, organismul nu poate elimina căldura acumulată, ducând la creșterea temperaturii interne. Această solicitare fiziologică poate declanșa accidente vasculare cerebrale, insuficiență cardiacă sau deshidratare severă, riscul fiind maxim pentru cei care nu au acces la spații răcoroase.
Spitalele, în prima linie a crizei climatice
Studiul sugerează că, deși adaptarea continuă să țină pasul cu tendințele – salvând aproximativ unul din zece oameni care ar muri altfel din cauza căldurii – măsurile actuale sunt insuficiente.
Căldura extremă amenință să blocheze spitalele și clinicile. În zilele caniculare, numărul atacurilor de cord, al problemelor respiratorii și al cazurilor de insuficiență renală crește brusc. Cei mai vulnerabili rămân persoanele în vârstă și cei cu afecțiuni cronice, care adesea întâmpină dificultăți în a-și răci locuințele sau în a ajunge la unitățile medicale.
Mai mult, autorii avertizează că planificarea pentru astfel de evenimente trebuie să trateze aceste săptămâni ca pe o urgență de sănătate publică, nu doar ca pe o perioadă de „vreme neplăcută”. Valurile de căldură amplifică probleme indirecte majore: întreruperile de curent care opresc aerul condiționat și penuria de apă care limitează igiena. De asemenea, lucrătorii în aer liber (agricultură, construcții) sunt extrem de expuși, deoarece activitatea lor nu poate fi mereu mutată în afara orelor de vârf termic.
Lecții pentru viitor: adaptare sau colaps?
Analiza de modelare oferă o perspectivă clară asupra viitorului:
- Dacă încălzirea globală atinge 2 grade Celsius, căldura ar putea cauza 160-170 de decese la un milion de oameni pe an.
- Dacă încălzirea depășește 4 grade Celsius, studiul prevede 467 de decese la un milion de oameni anual, sudul Europei fiind cel mai afectat.
Combinația dintre o populație îmbătrânită, orașe care rețin căldura (efectul de insulă de căldură urbană) și locuințe neadaptate indică faptul că Europa va înregistra o creștere a deceselor cauzate de căldură. Chiar dacă iernile devin mai blânde, pericolul extrem de concentrat din săptămânile de vară rămâne o amenințare majoră.
Soluțiile propuse de autori sunt pragmatice: planuri de răcire pentru spitale, asistență dedicată persoanelor izolate și reproiectarea orașelor pentru a oferi mai multă umbră. Deși guvernele europene vizează limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius, studiul arată că săptămânile de căldură letală rămân posibile.
În final, diferența dintre scenariile teoretice și realitatea viitoare va fi făcută de planurile locale de adaptare – de la aprovizionarea spitalelor la umbrirea cartierelor rezidențiale. Fără reduceri drastice ale emisiilor și măsuri de adaptare robuste, verile europene ar putea deveni o problemă cronică de supraviețuire.
