Până acum, creditul pentru inventarea armelor complexe de aruncat, precum arcul cu săgeți, a mers aproape exclusiv către specia noastră, Homo sapiens. O descoperire dintr-un adăpost stâncos din Uzbekistan ar putea însă rescrie această parte a istoriei, sugerând că vărul nostru robust, omul de Neanderthal, ar fi putut deține această tehnologie avansată cu zeci de mii de ani înaintea noastră.
Vârfuri de săgeată vechi de 80.000 de ani
Găsite în situl Obi-Rakhmat, o serie de vârfuri de piatră mici și ascuțite, datate acum aproximativ 80.000 de ani, i-au pus pe gânduri pe cercetători. Într-o perioadă în care neanderthalienii dominau regiunea, aceste artefacte ies complet din tipar. De obicei, uneltele neanderthaliene sunt masive, potrivite pentru măcelărit sau prelucrat plante. Acestea, însă, sunt diferite.
Autorii noului studiu, publicat în revista PLoS ONE, le descriu ca fiind „micropuncte triunghiulare”. Sunt pur și simplu prea mici și înguste pentru a fi fost atașate la o suliță.
„Conform principiilor fundamentale ale proiectării armelor de vânătoare, aceste microvârfuri sunt prea înguste pentru a fi montate pe altceva decât pe săgeți”, scriu cercetătorii, citați de IFL Science. Nu erau făcute să reziste la un impact brutal, ci să perforeze pielea prăzii, permițând restului săgeții să pătrundă.
Ceea ce face totul și mai interesant este că aceste vârfuri sunt practic identice cu cele folosite de Homo sapiens în timpul Paleoliticului superior, zeci de mii de ani mai târziu. De fapt, cea mai veche dovadă a folosirii arcului și săgeții în Europa, descoperită în peștera Mandrin din Franța și datată la 54.000 de ani, prezintă vârfuri „identice cu cele găsite la Obi-Rakhmat”. Acest lucru ridică o întrebare uriașă: cine a inventat, de fapt, această tehnologie?
Aici povestea devine și mai complicată. În stratul de sedimente unde au fost găsite vârfurile de săgeată vechi de 80.000 de ani nu s-au descoperit rămășițe umane. Într-un strat mai recent, de acum 70.000 de ani, s-a găsit un fragment de craniu și câțiva dinți aparținând unui copil neanderthalian, dar care prezenta și trăsături de Homo sapiens. Asta ne spune că cele două specii s-au întâlnit și chiar s-au încrucișat în această zonă.
Ar fi putut neanderthalienii să învețe tehnologia de la Homo sapiens? Problema este că vârfurile de săgeată sunt cu cel puțin 10.000 de ani mai vechi decât această interacțiune dovedită. Acest decalaj temporal lasă originea lor învăluită în mister.
În loc să speculeze, autorii studiului concluzionează că descoperirea arată un singur lucru cert: povestea răspândirii oamenilor și a tehnologiilor lor în Eurasia este mult mai complexă și mai nuanțată decât modelul acceptat până acum. Rămâne de văzut ce alte secrete mai ascund siturile arheologice din Asia Centrală.
