Victimele de la Pompei nu au fost cine credeam că sunt, după cum reiese din analiza ADN

Victimele de la Pompei nu au fost cine credeam că sunt. O nouă analiză ADN realizată de cercetători de la Universitatea din Sydney și Institutul Inimii din Montreal a dezvăluit identități surprinzătoare ale locuitorilor Pompeiului, oferind perspective noi asupra vieților acestor victime condamnate. Concluziile studiului sugerează că unele ipoteze de lungă durată despre locuitorii anticului oraș roman sunt greșite, bazându-se pe presupuneri moderne inexacte despre viața antică.

După erupția devastatoare a Muntelui Vezuviu, care a îngropat Pompeiul în anul 79 d.Hr., mulți locuitori au fost acoperiți de cenușă, iar pozițiile lor din momentul morții au rămas conservate. De-a lungul secolelor, țesuturile lor moi s-au descompus, lăsând cavități pe care cercetătorii le-au umplut ulterior cu ipsos, creând astfel mulaje ale corpurilor.

Cine au fost de fapt victimele de la Pompei

Acum, din mici fragmente de material scheletic găsite în aceste mulaje, autorii noului studiu au extras ADN de la 14 indivizi diferiți pentru a analiza ascendența, sexul și relațiile genetice ale acestora.^[sursa]

„Descoperim că interpretările tradiționale despre sexul și relațiile familiale nu se potrivesc cu dovezile genetice, evidențiind cât de nesigure sunt adesea ipotezele moderne despre comportamentele de gen din trecut”, au scris cercetătorii. „Un exemplu notabil este cel al unui adult care purta o brățară de aur și ținea un copil în brațe, interpretat în mod tradițional ca o mamă și copilul său – dar s-a dovedit a fi un bărbat și un copil fără legături de rudenie.”, a explicat David Reich, autorul studiului, într-un comunicat de presă.^[sursa]

Acești doi indivizi, descoperiți în anul 1974 într-o locuință denumită „Casa Brățării de Aur”, au fost considerați mult timp membri ai unei familii de patru persoane. Noua analiză a arătat, însă, că cei doi adulți și cei doi copii din casă erau toți bărbați fără legături de sânge.

Coautorul David Caramelli a remarcat că astfel de surprize nu sunt neobișnuite în studiul ADN-ului antic. „De multe ori, când analizăm indivizi din trecut, descoperim situații «jenante».”, a spus cercetătorul.

Cu toate acestea, Caramelli a recunoscut că „a fost cu siguranță o surpriză să aflăm că «familia» nu era, de fapt, o familie și că cel puțin una dintre cele două «fete» era, de fapt, un băiat.”

Într-o altă locuință, numită Casa Cryptoporticus, o pereche de indivizi care muriseră îmbrățișați a fost interpretată inițial ca două surori, dar analiza genetică a dezvăluit că cel puțin unul dintre ei era bărbat. „Aceste descoperiri pun sub semnul întrebării asocieri de lungă durată, cum ar fi cea dintre bijuterii și feminitate sau interpretarea apropierii fizice ca dovadă a unei relații biologice.”, au subliniat cercetătorii.

Studiul a scos la lumină și alte surprize despre moștenirea genetică a anticului Pompei, indicând conexiunile globale ale Romei. „Un aspect interesant a fost descendența lor, care arată legături recente cu imigranți din estul Mediteranei, subliniind caracterul cosmopolit al Imperiului Roman.”, a declarat Caramelli.

Cercetătorul și colegii săi analizează în prezent ADN-ul altor 168 de indivizi din Pompei, ale căror rezultate „ne vor oferi o imagine mult mai precisă și completă a populației din acel timp”, a adăugat Caramelli.