Vincenzo Peruggia s-a nฤscut pe 8 octombrie 1881, รฎn Italia, devenind cunoscut pentru furtul celebrei picturi „Mona Lisa” de la Muzeul Luvru, din Paris. Acest furt avea sฤ devinฤ cel mai mare furt de artฤ al secolului al XX-lea.
รn anul 1908, Vicenzo Peruggia s-a mutat รฎn Paris. Acolo a obลฃinut un post de muncitor la faimosul Muzeu Luvru. Una dintre sarcinile sale era aceea de a instala sticlฤ de protecลฃie peste operele de artฤ expuse. Astfel, Peruggia avea acces la unele dintre cele mai cunoscute picturi din istorie, care se aflau pe pereลฃii expoziลฃiilor. Totodatฤ, Peruggia putea observa mecanismele de pazฤ ลi siguranลฃฤ care erau menite sฤ protejeze preลฃioasele opere de artฤ de mรขinile hoลฃilor.
Purtรขnd uniforma sa de la Luvru – un halat alb, Vincenzo Peruggia putea umbla nestingherit prin galeriile muzeului, iar nivelul scฤzut de securitate a fฤcut posibil furtul care a urmat.
Cum a furat Vincenzo Peruggia pictura „Mona Lisa”
Celebra picturฤ „Gioconda”, cunoscutฤ mai bine ca „Mona Lisa”, a fost realizatฤ รฎntre anii 1503-1506 de cฤtre marele artist Leonardo da Vinci. Pictura, reprezentรขnd o femeie cu expresie gรขnditoare ศi un surรขs abia schiศat, este consideratฤ a fi cea mai renumitฤ operฤ din istorie, fiind ลi una dintre cele mai valoroase.
รn data de 21 august 1911, Vincenzo Peruggia a furat celebra picturฤ, stรขrnind mare vรขlvฤ รฎn presa internฤ ลi internaลฃionalฤ.
De asemenea, Poliลฃia a demarat o anchetฤ uriaลฤ, fiind interogat tot personalul muzeului. Printre suspecลฃi s-au aflat ลi nume celebre, precum scriitorul Guillaume Apollinaire ลi bunul sฤu prieten, Pablo Picasso.
Prima ipotezฤ a poliลฃiลtilor a fost aceea cฤ hoลฃii s-au ascuns รฎn interiorul muzeului รฎncฤ de duminicฤ, 20 august 1911, pregฤtind lovitura.
รnsฤ dupฤ arestarea lui Vincezno Peruggia, acesta a declarat cฤ a intrat รฎn muzeu pe 21 august 1911, รฎn jurul orei 07:00, chiar pe uลa de acces destinatฤ angajaลฃilor. Peruggia purta acelaลi halat menลฃionat anterior ลi nu se distingea cu nimic de restul angajaลฃilor. „Mona Lisa” era expusฤ รฎn Salon Carrรฉ, iar cรขnd nimeni nu se afla รฎn aceastฤ galerie, Peruggia a luat tabloul fixat pe perete ลi a mers รฎn casa scฤrii de serviciu.
Peruggia a รฎnlฤturat carcasa de protecลฃie ลi rama tabloului, acoperind opera de artฤ cu halatul sฤu. A ieลit apoi, cu valoroasa picturฤ sub braลฃ, pe aceeaลi uลฤ pe care a intrat รฎn clฤdire. รn mod ciudat, nu a atras atenลฃia, deลi da Vinci a pictat „Gioconda” pe lemn de plop, cu dimensiunile de 77 cm x 53 cm.
Mai mult decรขt atรขt, niciun angajat al muzeului nu a observat cฤ „Mona Lisa” lipseลte din galerie. Un vizitator nerฤbdฤtor sฤ priveascฤ opera lui da Vinci s-a trezit cu peretele gol รฎn locul รฎn care trebuia sฤ fie pictura ลi a anunลฃat paza.
Vincenzo Peruggia a ลฃinut „Mona Lisa” doi ani รฎn apartamentul sฤu
Dupฤ ce a furat pictura, Peruggia a dus-o รฎn apartamentul sฤu din Paris. A ลฃinut opera de artฤ sub o masฤ din bucฤtฤrie vreme de doi ani. Deลi poliลฃiลtii i-au percheziลฃionat apartamentul, la fel ca รฎn cazul celorlalลฃi angajaลฃi, aceลtia au notat cฤ „nu a fost gฤsit nimic suspect รฎn apartamentul lui Vincenzo Peruggia”.
Dupฤ doi ani, Peruggia a dus pictura รฎn Italia. Acolo a ลฃinut-o รฎntr-un apartament din Florenลฃa pentru o perioadฤ de timp. Devenind nerฤbdฤtor, Peruggia l-a contactat pe Mario Fratelli, proprietarul unei galerii de artฤ din Florenลฃa, cฤruia i-a spus cฤ deลฃine celebra „Mona Lisa” รฎn original. Dorea sฤ o vรขndฤ.
Fratelli l-a abordat pe Giovanni Poggi, directorul Galeriei de Artฤ Uffizi, care a examinat pictura, constatรขnd cฤ este autenticฤ.
Poggi ลi Fratelli au preluat opera de artฤ, depozitรขnd-o รฎn siguranลฃฤ, dupฤ care au anunลฃat Poliลฃia. Peruggia a fost gฤsit ลi arestat la scurt timp.
Dupฤ ce a fost recuperatฤ, „Mona Lisa” a fost expusฤ รฎn marile oraลe din Italia. รn anul 1913, pictura a fost returnatฤ Muzeului Luvru. Deลi pictura era deja celebrฤ ลi รฎnainte de furt, notorietatea sa a crescut ลi mai mult. Toate publicaลฃiile importante din lume au scris despre opera lui da Vinci, la care s-au adฤugat ลi investigaลฃiile de proporลฃii ale Poliลฃiei.[sursa]
Motivele furtului
Existฤ douฤ teorii privind motivaลฃia lui Peruggia de a fura celebra picturฤ.
Motivul declarat de cฤtre Vincenzo Peruggia a fost patriotismul. Conform spuselor sale, a dorit sฤ readucฤ pictura รฎn Italia, ลฃarฤ cฤreia i s-ar cuveni de drept sฤ deลฃinฤ opera lui da Vinci, afirmรขnd cฤ „a fost furatฤ de cฤtre Napoleon”. รn timp ce lucra la Muzeul Luvru, Peruggia a aflat cฤ รฎmpฤratul Napoleon a ordonat furtul multor opere de artฤ italiene รฎn timpul Rฤzboaielor Napoleoniene. Acesta putea fi considerat un motiv sincer.
Ceea ce nu ลtia Peruggia, รฎnsฤ, este faptul cฤ Leonardo da Vinci i-a dฤruit pictura regelui Francisc I al Franลฃei (1515-1547). Aลadar, a fost un cadou din partea lui da Vinci pentru rege, atunci cรขnd s-a mutat รฎn Franลฃa, pentru a fi pictor la curtea acestuia, undeva รฎn secolul al XVI-lea. Cu circa 250 de ani รฎnainte de naลterea lui Napoleon.
A doua teorie scoate din ecuaลฃie patriotismul declarat de cฤtre Peruggia. Dacฤ era condus de patriotism, Vincenzo Peruggia ar fi donat pictura unui muzeu din Italia. รn schimb, a dorit sฤ obลฃinฤ un profit uriaล de pe urma operei de artฤ. Acest lucru rezultฤ ลi din scrisorile trimise tatฤlui sฤu, cฤruia i-a spus cฤ „se va รฎmbogฤลฃi dintr-o datฤ”.
Adus รฎn faลฃa instanลฃei, Peruggia a simulat nebunia. Spre mirarea multora, motivele sale patriotice au fost luate รฎn seamฤ de judecฤtor. Vincenzo Peruggia a fost condamnat la doar 1 an ลi 15 zile de รฎnchioare. รnsฤ, fiind vฤzut ca un mare patriot รฎn Italia, a fost eliberat dupฤ doar 7 luni de detenลฃie.
Moartea lui Vincenzo Peruggia
Dupฤ ce a fost eliberat din รฎnchisoare, Peruggia s-a รฎnrolat รฎn Armata Italiei. รn timpul Primului Rฤzboi Mondial, Peruggia a fost capturat de trupele austro-ungare, fiind ลฃinut ca prizonier de rฤzboi vreme de doi ani. La finalul rฤzboiului, a fost eliberat.
Ulterior, Peruggia s-a cฤsฤtorit ลi a avut o fiicฤ, pe nume Celestina. S-a รฎntors apoi รฎn Franลฃa, unde a รฎnceput sฤ lucreze ca pictor decorator, folosind numele primit la naลtere, Pietro Peruggia.
Vincenzo Peruggia a murit pe 8 octombrie 1925, chiar รฎn ziua รฎn care a รฎmplinit 44 de ani. A fost รฎngropat รฎn cimitirul Condรฉ, din Saint-Maur-des-Fossรฉs.
Moartea sa nu a fost intens mediatizatฤ, probabil pentru cฤ ziariลtii nu-l cunoลteau dupฤ numele de Pietro Peruggia. รnsฤ, รฎn anul 1947, atunci cรขnd un alt Vincenzo Peruggia a murit รฎn regiunea Haute-Savoie, รฎn urma confuziei create, povestea hoลฃului de artฤ a ieลit din nou la luminฤ.
Abonaลฃi-vฤ la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic ลi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci cรขnd publicฤm articole interesante: