Ce au în comun fasolea cu ochi negri și lupta împotriva cancerului? Răspunsul ar putea fi un virus vegetal, numit virusul mozaic al fasolei (CPMV), care, conform cercetătorilor, deschide calea către o opțiune de tratament ieftină și eficientă. Dacă studiile clinice vor confirma descoperirile, am putea asista la o revoluție în imunoterapie.
Imunoterapia este un domeniu medical fascinant care folosește propriul sistem imunitar al pacientului pentru a vâna și distruge celulele canceroase. Oamenii de știință investighează mai multe virusuri ca potențiali aliați în acest proces, iar CPMV s-a dovedit deja un candidat promițător în studiile preclinice pe câini și șoareci.
Într-un studiu publicat în revista Cell Biomaterials, cercetătorii explică faptul că, atunci când este injectat direct într-o tumoare, CPMV reușește să anuleze mecanismele de apărare ale cancerului și să reactiveze sistemul imunitar.
Legătura neașteptată dintre fasolea cu ochi negri și cancer
În mod normal, sistemul nostru imunitar detectează și elimină celulele anormale înainte ca acestea să devină o problemă. Uneori, însă, o celulă malignă reușește să se „ascundă”, păcălind sistemul de supraveghere și dezvoltându-se într-o tumoare. Studiile anterioare au arătat că injectarea CPMV în tumoare inversează acest proces. Virusul acționează ca un semnal de alarmă, atrăgând celulele imunitare la fața locului pentru a distruge celulele canceroase.
Mai mult, CPMV antrenează celulele B și T să memoreze inamicul. Acest lucru înseamnă că sistemul imunitar nu doar că luptă împotriva tumorii vizate, ci începe să caute și să elimine activ tumorile metastatice care s-ar fi putut răspândi în alte părți ale corpului.
„Cel mai interesant aspect pe care l-am descoperit este că, deși CPMV nu infectează celulele imunitare umane, acestea răspund la prezența lui. Ele sunt reprogramate într-o stare activată, care le antrenează să detecteze și să eradicheze celulele canceroase.”, a explicat într-o declarație Anthony Omole, doctorand în chimie și nanoinginerie la Universitatea din California – San Diego.
Acest efect pare a fi unic. Alte virusuri vegetale testate nu au avut același succes. Dar de ce este CPMV atât de special?
Pentru a elucida misterul, Omole și echipa sa au comparat CPMV cu un virus înrudit, virusul clorotic al fasolei (CCMV), care nu declanșează un răspuns antitumoral la fel de puternic. Deși ambele virusuri aveau particule de dimensiuni similare și erau absorbite în același ritm de celulele imunitare, au fost observate două diferențe esențiale.
În primul rând, CPMV a stimulat producția de interferoni – proteine de semnalizare vitale în lupta împotriva infecțiilor și a cancerului. În schimb, CCMV a stimulat interleukine proinflamatorii. A doua diferență, și poate cea mai importantă, a fost legată de ARN-ul viral. ARN-ul din CPMV a rezistat mai mult în interiorul celulei imunitare, ajungând într-un compartiment numit endolizozom, unde a activat un receptor-cheie (TLR7), o proteină cu rol crucial în distrugerea tumorilor. ARN-ul din CCMV nu a reușit să facă acest lucru.
„Această lucrare ne oferă o perspectivă clară asupra motivului pentru care CPMV funcționează atât de bine”, a adăugat Omole.
Deși tratamentul este încă departe de a fi disponibil în spitale, echipa speră să demareze în curând studiile clinice pe oameni. Dacă acestea vor avea succes, CPMV ar putea oferi o opțiune de imunoterapie nu doar eficientă, ci și remarcabil de accesibilă. Spre deosebire de alte tratamente complexe și costisitoare, acest virus „poate fi cultivat în plante folosind lumina Soarelui, sol și apă”, a concluzionat Omole.
