10 curiozități despre ciori. Cât de inteligente sunt ciorile cu adevărat?

Ciorile, corbii și gaițele fac parte din familia de păsări Corvidae. De-a lungul timpului, oamenii au fost uimiți de inteligența acestor păsări. Sunt atât de deștepte, încât pot părea, uneori, de-a dreptul înfiorătoare. Nu ajută nici faptul că un grup de ciori poartă denumirea de „crimă”, că sunt văzute de unii drept vestitoare ale morții sau că sunt suficient de iscusite încât să fure bijuterii sau mâncare.

Creierul unei ciori are cam dimensiunea degetului mare al unui om. Așa că… în realitate, cât de inteligente sunt ciorile?

10 curiozități despre ciori

#1. Ciorile sunt la fel de inteligente ca un copil de 7 ani

Deși creierul ciorii poate părea mic față de cel al unui om, ceea ce contează este raportul dintre dimensiunea creierului și cea a corpului. Iar din acest punct de vedere, ciorile rivalizează cu primatele.

Potrivit profesorului John Marzluff, de la Laboratorul de Conservare a Aviației al Universității din Washington, „o cioară este, în esență, o maimuță zburătoare”. Dacă se comportă ca una prietenoasă sau ca un personaj malefic din Vrăjitorul din Oz, depinde de cum te-ai purtat cu ea (sau cu prietenele ei).^[sursa]

#2. Ciorile recunosc fețele umane

Poți recunoaște o cioară de alta? Ea te poate recunoaște pe tine. În acest sens, ar putea fi mai inteligentă decât noi. Echipa lui Marzluff a capturat ciori, le-a marcat și le-a eliberat.

Cercetătorii purtau măști diferite în timpul operațiunii. Ulterior, ciorile atacau și certau doar persoanele care purtau masca asociată cu experiența negativă.^[sursa]

#3. Vorbesc între ele despre tine

Dacă ai impresia că două ciori care te privesc și croncănesc una către cealaltă vorbesc despre tine, probabil ai dreptate. În studiul lui Marzluff, chiar și ciorile care nu fuseseră capturate i-au atacat pe cercetători. Cum și-au transmis aceste păsări informația? Nu știm exact – comunicarea corvidelor este încă slab înțeleasă. Însă se pare că intensitatea, ritmul și durata croncăniturilor formează un sistem rudimentar de „limbaj”.

#4. Țin minte ce ai făcut

Ciorile pot transmite ranchiuna din generație în generație – urmașii ciorilor capturate au continuat să atace cercetătorii mascați. Așadar, dacă te întrebi cât de inteligente sunt… partea asta s-ar putea să-ți dea fiori.

Un alt exemplu vine din Chatham, Ontario. Acolo, aproximativ o jumătate de milion de ciori obișnuiau să oprească în timpul migrației, afectând culturile agricole. Primarul orașului a declarat război păsărilor, iar vânătoarea a început. De atunci, ciorile ocolesc Chatham, zburând suficient de sus ca să nu fie împușcate. Asta nu le-a oprit, însă, să își lase „amprenta” peste tot prin oraș – sub formă de excremente.

#5. Folosesc unelte și rezolvă probleme

Mai multe specii de animale folosesc unelte, dar ciorile sunt singurele non-primate care pot crea unele noi. Pe lângă bețe folosite ca sulițe sau cârlige, ciorile au fost observate îndoind sârma pentru a-și confecționa unelte – chiar și atunci când nu mai întâlniseră sârmă până atunci.

În fabula lui Esop Cioara și ulciorul, o cioară însetată aruncă pietre într-un vas pentru a ridica nivelul apei și a putea bea. Oamenii de știință au testat dacă mitul are un sâmbure de adevăr. Au plasat o bomboană plutitoare într-un tub adânc. Ciorile din experiment au început să arunce obiecte dense în apă până când dulcele a plutit suficient de sus încât să-l poată lua. Nu au ales obiecte care să plutească și nici unele prea mari pentru tub. La oameni, înțelegerea deplasării volumului apare în jurul vârstei de 5-7 ani.

#6. Ciorile planifică pentru viitor

Planificarea nu e un atribut exclusiv uman. Veverițele, de exemplu, ascund nuci pentru iarnă. Dar ciorile merg mai departe: nu doar că pregătesc viitorul, ci țin cont și de ce știu sau cred alte ciori.

Când o cioară își ascunde mâncarea, mai întâi se uită în jur. Dacă observă că e urmărită, se preface că își îngroapă comoara, dar de fapt o ascunde temporar în pene. Apoi zboară și caută un nou loc sigur. Dacă altă cioară a fost martoră la această scenetă, nu se lasă păcălită. O va urmări discret pe prima și va descoperi ascunzătoarea reală.

#7. Se adaptează la lumea noastră

Ciorile s-au adaptat remarcabil la viața într-o lume condusă de oameni. Ne urmăresc, ne observă comportamentele și învață de la noi.

Corbii, de exemplu, au fost văzuți aruncând nuci pe carosabil pentru ca mașinile să le spargă. Apoi stau la semafor și recuperează miezul doar când se face verde pentru pietoni. Doar asta le-ar putea face mai inteligente decât unii trecători grăbiți.

Ciorile învață și rutina umană: țin minte programul restaurantelor și zilele de colectare a gunoiului, profitând de fiecare oportunitate pentru a găsi resturi. Într-un oraș, asta le face adevărate maestre ale supraviețuirii urbane.

#8. Înțeleg analogiile

Vă mai amintiți secțiunea cu analogii de la testele SAT? Chiar dacă e puțin probabil ca o cioară să vă întreacă la un test standardizat, ea poate înțelege concepte abstracte, inclusiv analogii.

Ed Wasserman și echipa sa din Moscova au antrenat ciorile să potrivească obiecte identice – după culoare, formă sau număr. Apoi au testat dacă păsările pot face legături mai abstracte: să identifice relații între obiecte. De exemplu, cercul și pătratul au aceeași relație ca roșul și verdele – o relație de diferență, spre deosebire de două portocale identice. Ciorile au înțeles ideea din prima, fără antrenament special legat de conceptele de „același” și „diferit”.

#9. Ar putea fi mai inteligente decât animalele de companie (repet, ar putea)

Câinii și pisicile pot rezolva unele probleme, dar nu sunt cunoscuți pentru folosirea uneltelor. Din acest punct de vedere, ciorile le depășesc. Dacă aveți un papagal, atunci da, inteligența sa e comparabilă cu a unei ciori. Totuși, măsurarea inteligenței e complicată.

Papagalii, de exemplu, au ciocuri curbate, ceea ce le îngreunează folosirea uneltelor. Câinii nu le folosesc deloc, dar s-au adaptat perfect la viața alături de oameni. Pisicile, pe de altă parte, ne-au manipulat destul de bine ca să ajungă venerate în istorie.

Deci, cine este mai inteligent? Greu de spus.

Ce înseamnă, de fapt, să fii inteligent?

Oamenii de știință recunosc că nu există un test universal de inteligență valabil pentru toate speciile. Capacitatea unui animal de a rezolva probleme sau de a învăța ține nu doar de creier, ci și de forma corpului și de mediul în care trăiește.

Totuși, chiar și după standardele umane, ciorile ies în evidență.

#10. Trăiesc mult – dar nu chiar atât cât se spune

Se spune că o cioară poate trăi sute de ani, uneori apărând în povești sau superstiții drept creaturi aproape nemuritoare. Realitatea e mai puțin mistică, dar tot impresionantă.

Ciorile trăiesc, în medie, între 10 și 15 ani în sălbăticie. Însă, în condiții bune, mai ales în captivitate sau în habitate urbane sigure, pot ajunge și la 20, chiar 30 de ani. Un record documentat e o cioară care a trăit 59 de ani într-un sanctuar din, New York, SUA.

Longevitatea lor, combinată cu inteligența și memoria socială, face ca unele ciori să-și amintească chipuri umane și evenimente timp de decenii. Poate de aici și mitul că trăiesc o viață întreagă de om – pentru că, uneori, chiar par că o fac.