Marcel Petiot, un doctor francez care รฎn realitate avea o minte diabolicฤƒ, a fost unul dintre cei mai perverลŸi criminali din istorie.

รŽnsฤƒลŸi definiลฃia crimei face greu, dacฤƒ nu chiar imposibil, pentru a spune despre un criminal cฤƒ este „mai bun” sau „mai rฤƒu” decรขt altul. Cu toate acestea, Marcel Petiot poate fi descris ca fiind unul dintre cei mai diabolici criminali din istorie. Aceastฤƒ afirmaลฃie se bazeazฤƒ pe circumstanลฃele รฎn care a comis crimele ลŸi motivaลฃia din spatele oribilelor fapte.

Activitatea infracลฃionalฤƒ a lui Marcel Petiot s-a desfฤƒลŸurat รฎn perioada interbelicฤƒ. Pentru a-i รฎnลฃelge caracterul diabolic, putem spune cฤƒ Petiot a promis unor oameni disperaลฃi cฤƒ le va oferi libertate ลŸi cฤƒ-i va ลฃine รฎn siguranลฃฤƒ faลฃฤƒ de pericolul nazist, รฎnsฤƒ รฎn realitate รฎi lฤƒsa fฤƒrฤƒ bunuri ลŸi, mai ales, fฤƒrฤƒ viaลฃฤƒ. Era vorba despre evrei care sperau cฤƒ vor scฤƒpa din calea naziลŸtilor.

Cine a fost Marcel Petiot

Marcel Petiot s-a nฤƒscut pe 17 ianuarie 1897, รฎn Auxerre, Franลฃa, fiind fiul unui funcลฃionar de la poลŸtฤƒ. La fel ca รฎn cazul multor criminali รฎn serie, luptele interioare i-au marcat adolescenลฃa ลŸi lui Marcel Petiot.

La vรขrsta de 11 ani, Petiot a dus la ลŸcoalฤƒ arma tatฤƒlui sฤƒu ลŸi a tras รฎn timp ce se afla รฎn clasฤƒ. De asemenea, i-a propus unei colege sฤƒ รฎntreลฃinฤƒ relaลฃii sexuale. รŽn anii ce au urmat, Petiot a jefuit o cutie postalฤƒ ลŸi a fost condamnat pentru furt ลŸi distrugerea proprietฤƒลฃii publice. Fiind trimis la o evaluare psihiatricฤƒ, s-a constatat cฤƒ tรขnฤƒrul suferea de unele probleme psihice, iar acuzaลฃiile au fost retrase.

Marcel Petiot a fost exmatriculat de mai multe ลŸcoli din diferite localitaลฃi, รฎnsฤƒ ลŸi-a finalizat studiile la vรขrsta de 18 ani, รฎn anul 1915.

Ulterior, Petiot s-a รฎnrolat รฎn armatฤƒ, รฎnsฤƒ nu este clar ce s-a รฎntรขmplat รฎn aceastฤƒ perioadฤƒ, รฎntrucรขt de multe ori era trimis acasฤƒ „รฎn repaus”. Cel mai probabil, din cauza cleptomaniei. รŽn cele din urmฤƒ, aceastฤƒ activitate de furt necontrolat (fura, รฎn special, pฤƒturi militare) l-a trimis dupฤƒ gratii pentru o scurtฤƒ perioadฤƒ de timp, pe cรขnd se afla รฎn garnizoana din Orleans. Ofiลฃerii superiori l-au eliberat din funcลฃie pe Marcel Petiot, la recomandarea unui psihiatru, care era convins cฤƒ acesta suferise o cฤƒdere psihicฤƒ. Mai mult, Petiot se รฎmpuลŸcase รฎn picior ลŸi avea nevoie de concediu medical.

Dupฤƒ aventura sa รฎn armatฤƒ, psihiatrul a recomandat ca Marcel Petiot sฤƒ fie internat รฎntr-un azil. รŽnsฤƒ, รฎntrucรขt s-a internat voluntar รฎntr-un centru de tratament, Petiot a avut posibilitatea de a urma o ลŸcoalฤƒ de medicinฤƒ, pe care a absolvit-o รฎn opt luni. Dupฤƒ ce a obลฃinut diploma, Petiot s-a angajat ca medic รฎn anul 1921, รฎn localitatea Villeneuve-sur-Yonne. Acolo, tรขnฤƒrul a dezvoltat o dependenลฃฤƒ care avea sฤƒ-i marcheze viaลฃa (dar mai ales vieลฃile altora), pentru douฤƒ lucruri: substanลฃe psihoactive ลŸi crime.

Prima victimฤƒ a lui Marcel Petiot

DeลŸi nu a fost un fapt dovedit cu probe certe, prima victimฤƒ a lui Marcel Petiot a fost chiar iubita sa, Louise Delaveau. Aceasta era fiica unuia dintre pacienลฃii sฤƒi din localitatea Villeneuve-sur-Yonne.

Tรขnฤƒra Louise a dispฤƒrut รฎn anul 1926, la scurt timp dupฤƒ ce a รฎnceput aventura cu Petiot. Nimeni nu a mai auzit vreodatฤƒ de Lousie.

Autoritฤƒลฃile au รฎnceput o anchetฤƒ รฎn acest caz. Mai mulลฃi vecini au declarat cฤƒ l-au observat pe Marcel Petiot punรขnd รฎn maลŸina sa un sac voluminos, unii dintre ei fiind convinลŸi cฤƒ รฎn sac se afla trupul neรฎnsufleลฃit al Louisei. Cu toate acestea, poliลฃiลŸtii nu au gฤƒsit suficiente dovezi pentru a-l lega pe Marcel de comiterea unei crime. Au clasat cazul, considerรขnd cฤƒ tรขnฤƒra Louise a fugit de acasฤƒ.

Publicitate
โ€ข CITEลžTE ลžI:  25 dintre cele mai ciudate legi din lume: Ghici unde nu ai voie sฤƒ fluieri sub apฤƒ!

Cariera politicฤƒ a lui Marcel Petiot

La scurt timp de la dispariลฃia Louisei, Petiot a candidat pentru funcลฃia de primar al localitฤƒลฃii Villeneuve-sur-Yonne. รŽn mod surprinzฤƒtor, รฎnsฤƒ deloc corect, Marcel Petiot a reuลŸit sฤƒ devinฤƒ primar. รŽn timpul unei dezbateri electorale, Petiot a aranjat o revoltฤƒ รฎmpotriva contracandidatului sฤƒu.

Dupฤƒ preluarea mandatului de primar, Petiot a รฎnceput sฤƒ deturneze fondurile localitฤƒลฃii. Un an mai tรขrziu, Marcel s-a cฤƒsฤƒtorit cu Georgette Lablais, o tรขnฤƒrฤƒ de 23 de ani, fiica unui bogat proprietar de terenuri, care mai deลฃinea ลŸi o mฤƒcelฤƒrie. Cei doi au fฤƒcut un copil รฎn anul 1928, pe care l-au numit Gerhardt.

Prefectul regiunii Yonne a primit numeroase plรขngeri privind abuzurile lui Petiot, รฎn special รฎn ceea ce privea afacerile pe bani publici. A fost suspendat din funcลฃie, alegรขnd รฎn cele din urmฤƒ sฤƒ-ลŸi dea demisia รฎn toamna anului 1931.

La scurt timp, familia Petiot s-a mutat la Paris, unde Marcel a deschis un cabinet medical pe str. Caumartin, nr. 66, undeva รฎn centrul oraลŸului. Afacerea mergea excelent, รฎnsฤƒ Marcel Petiot nu se putea abลฃine de la viciile sale. Pentru o scurtฤƒ perioadฤƒ a fost din nou internat, de aceastฤƒ datฤƒ pentru a-ลŸi trata cleptomania.

Marcel Petiot
Marcel Petiot ลŸi soลฃia sa, Georgette Lablais, รฎn anul 1927

Cel de-Al Doilea Rฤƒzboi Mondial

รŽn anul 1939 a รฎnceput cel de-Al Doilea Rฤƒzboi Mondial, iar Franลฃa a cฤƒzut, รฎn cele din urmฤƒ, รฎn mรขinile naziลŸtilor. Acest lucru a fฤƒcut ca prioritฤƒลฃile oamenilor sฤƒ se schimbe, รฎnsฤƒ Marcel Petiot a continuat sฤƒ-ลŸi urmฤƒreascฤƒ interesul. Cu toate acestea, รฎncฤƒ existau legi รฎn vigoare.

Petiot a fost amendat cu 2.400 de franci dupฤƒ ce a prescris medicamente psihoactive รฎn mod ilegal. Acest lucru l-ar fi dus รฎn faลฃa unui judecฤƒtor dacฤƒ cei doi dependenลฃi de droguri care urmau sฤƒ depunฤƒ mฤƒrturie รฎmpotriva sa nu ar fi dispฤƒrut รฎn condiลฃii misterioase, chiar รฎnainte de proces. De asemenea, circulau zvonuri cu privire la faptul cฤƒ Petiot efectua avorturi รฎn mod ilegal. Nici aceste fapte nu au putut fi dovedite.

Pentru Marcel Petiot, ocupaลฃia nazistฤƒ a Franลฃei reprezenta cadrul perfect pentru crimele sale. ลขara era รฎmpฤƒrลฃitฤƒ รฎntre cei care-i simpatizau pe ocupanลฃii naziลŸti ลŸi cei care รฎncercau, รฎn diverse moduri, sฤƒ scape de Gestapo. Cu toate acestea, Petiot s-a folosit de frica oamenilor, profitรขnd de situaลฃii disperate รฎntr-un mod inuman.

รŽn acest context, doctorul a conceput un plan care sฤƒ-i aducฤƒ atรขt beneficii financiare, dar care sฤƒ-i satisfacฤƒ ลŸi nevoile criminale. Astfel, a รฎnceput prin a se declara membru al Rezistenศ›ei Franceze. A fฤƒcut acest lucru pentru a cรขศ™tiga รฎncrederea ศ™i admiraศ›ia cetฤƒลฃenilor ศ™i, astfel, pentru a-ศ™i ascunde mai bine actele ilicite, care implicau tot mai mult vรขnzarea de medicamente ilegale.

De asemenea, a ajuns sฤƒ intre รฎn contact cu evrei, pe care รฎi invita la cabinetul sฤƒu, unde le promitea o ieลŸire sigurฤƒ din Franลฃa aflatฤƒ sub ocupaลฃie nazistฤƒ.

Totodatฤƒ, a pus la dispoziลฃie locuinลฃa sa, pentru a fi folositฤƒ ca loc de refugiu pentru luptฤƒtorii Rezistenลฃei, dar ลŸi pentru diverลŸi hoลฃi ลŸi criminali care รฎncercau sฤƒ scape de lege.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  Ce descoperiri a fฤƒcut Cristofor Columb รฎn realitate? A fost chiar atรขt de influent?

Crimele de pe Strada Caumartin

Marcel Petiot, care รฎลŸi desfฤƒลŸura activitatea sub numele de „Dr. Eugene”, a promis o rutฤƒ sigurฤƒ de ieลŸire din Franลฃa evreilor care puteau plฤƒti suma de 25.000 de franci. Aceastฤƒ sumฤƒ, ajustรขnd inflaลฃia, ar fi echivalentul a 500.000 de dolari รฎn zilele noastre. De asemenea, a adunat รฎn jurul sฤƒu cรขลฃiva complici, care sฤƒ-i aducฤƒ „clienลฃi”.

Nimeni nu a mai auzit vreodatฤƒ de persoanele care au apelat la serviciile lui Marcel Petiot. รŽn principal pentru cฤƒ-i omora pe toลฃi, ลŸi nu pentru cฤƒ-i ajuta sฤƒ fugฤƒ din calea naziลŸtilor. Petiot le spunea clienลฃilor cฤƒ, รฎnainte de a pฤƒrฤƒsi ลฃara, trebuie sฤƒ se vaccineze. รŽnsฤƒ serul pe care รฎl introducea รฎn venele lor, nu era vreun medicament. Era cianurฤƒ.

Dupฤƒ ce-ลŸi omora victimele, Marcel Petiot le lua toate bunurile ลŸi apoi le arunca trupurile รฎn fluviul Sena.

Cei care l-au fฤƒcut pe criminal sฤƒ-ลŸi schimbe modul de operare au fost chiar naziลŸtii. Cum numฤƒrul trupelor Gestapo creลŸtea pe strฤƒzile Parisului, devenea prea riscant pentru Petiot sฤƒ scoatฤƒ cadavrele din casฤƒ ลŸi sฤƒ scape de ele. Astfel, dupฤƒ cรขteva crime, Petiot a รฎnceput sฤƒ punฤƒ cadavrele รฎn recipiente cu var nestins, pentru a le dezintegra.

Pentru a ne face o idee despre cรขt de diabolic era Marcel Petiot, naziลŸtii au ajuns sฤƒ fie „bฤƒieลฃi buni” รฎn aceastฤƒ ecuaลฃie. Dupฤƒ ce au aflat despre practicile criminale ale doctorului, naziลŸtii au reuลŸit sฤƒ intre pe fir ลŸi au prins cรขลฃiva dintre complicii sฤƒi. Sub presiunea torturii, aceลŸtia au recunoscut cฤƒ racolau evrei, care apoi ajungeau pe mรขinile lui Marcel Petiot.

Simลฃind pericolul, Petiot s-a mutat รฎntr-o altฤƒ parte a oraลŸului, pe Strada Sueur, nr. 21. Acลฃionรขnd fฤƒrฤƒ lacheii sฤƒi, a devenit din ce รฎn ce mai greu sฤƒ scape de cadavre de unul singur. Practic, el fฤƒcea toatฤƒ „munca”.

Din motive necunoscute, doctorul criminal a plecat din oraลŸ pentru cรขteva zile รฎn luna martie 1944. รŽn acest timp, vecinii sฤƒi au constatat cฤƒ un miros greu de suportat venea din locuinลฃa sa. De asemenea, ลŸi-au dat seama ลŸi cฤƒ fumul care ieลŸea din coลŸul sฤƒu era neobiลŸnuit, chiar toxic.

O casฤƒ a groazei

Atunci cรขnd autoritฤƒลฃile au mers la faลฃa locului, crezรขnd cฤƒ este vorba despre un incendiu, au gฤƒsit un bilet. Scria cฤƒ „Dr. Petiot este plecat din oraลŸ ลŸi va reveni รฎn cรขteva zile”. รŽn cele din urmฤƒ, pompierii au intrat รฎn locuinลฃฤƒ. Spre surprinderea lor, au pฤƒtrus รฎntr-o casฤƒ a groazei.

Pompierii au dat peste o imagine macabrฤƒ. Pฤƒrลฃi de trupuri omeneลŸti erau รฎnลŸirate prin casฤƒ. Unele erau รฎn saci din pรขnzฤƒ, altele erau รฎndesate รฎn valize. รŽn garaj erau cuve cu var nestins, un incinerator plin cu membre ศ™i oase umane. รŽn total, erau รฎn jur de zece cadavre รฎn casฤƒ.

Marcel Petiot a aflat de intervenลฃia autoritฤƒลฃilor la locuinลฃa sa ลŸi a mers repede acasฤƒ. A รฎncercat sฤƒ le explice oamenilor legii cฤƒ era un membru al Rezistenลฃei Franceze ลŸi cฤƒ toate acele cadavre erau ale naziลŸtilor ลŸi ale trฤƒdฤƒtorilor pe care i-a executat.

รŽntr-un mod surprinzฤƒtor, oamenii legii au crezut explicaลฃiile lui Petiot, fapt pentru care doctorul criminal a fost arestat la acel moment. รŽnsฤƒ, avรขnd รฎn vedere situaลฃia prin care trecea Franลฃa ลŸi cรขt de veneratฤƒ era Rezistenลฃa รฎn acel moment, faptul cฤƒ Petiot nu a fost arestat este oarecum de รฎnลฃeles.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  Capitalele tuturor ลฃฤƒrilor din lume: fiecare ลฃarฤƒ din lume ลŸi capitala sa

Cu toate acestea, Marcel Petiot nu a pฤƒcฤƒlit pe toatฤƒ lumea cu povestea sa. Comisarul Georges-Victor Massu a preluat cazul, fiind convins รฎncฤƒ de la รฎnceput cฤƒ are de-a face cu un „nebun periculos”. Pe masurฤƒ ce a audiat rudele lui Petiot, dar ลŸi pe complicii sฤƒi, comisarul a reuลŸit sฤƒ รฎnลฃeleagฤƒ situaลฃia realฤƒ: Marcel Petiot era un criminal periculos.

PoliลฃiลŸtii i-au arestat pe toลฃi complicii doctorului. Cรขnd au mers la locuinลฃa sa pentru a-l aresta ลŸi a-l acuza de crimฤƒ, รฎn mod evident, nu l-au mai gฤƒsit.

Procesul lui Marcel Petiot

Invazia Normandiei din luna iunie 1944 au pus pauzฤƒ cฤƒutฤƒrilor lui Marcel Petiot. Folosind rฤƒzboiul รฎn avantajul sฤƒu, Petiot s-a ascuns la locuinลฃa unor prieteni mai vechi, cฤƒrora le-a spus cฤƒ este cฤƒutat de cฤƒtre Gestapo, dupฤƒ ce a ucis informatori de-ai acestora. รŽn aceastฤƒ perioadฤƒ, Marcel Petiot a folosit alte identitฤƒลฃi, ลŸi-a lฤƒsat pฤƒrul ลŸi barba sฤƒ creascฤƒ, reuลŸind sฤƒ stea departe de autoritฤƒลฃi รฎncฤƒ o lunฤƒ de zile.

Criminalul nu a reuลŸit sฤƒ stea departe de atenลฃie. Astfel, Petiot s-a alฤƒturat รฎn realitate Rezistenลฃei Franceze, o miลŸcare ce i-a adus aprecieri รฎn rรขndul camarazilor, dar ลŸi o faimฤƒ pe care nu ลŸi-o dorea รฎn acele condiลฃii.

รŽn timp ce lupta sub pseudonimul Henri Valeri, Petiot a dobรขndit atรขt de multฤƒ notorietate, รฎncรขt un ziar i-a prezentat povestea. Cรขnd ziarele au ajuns pe tarabe, mai multe persoane l-au recunoscut pe Marcel Petiot ลŸi au anunลฃat poliลฃia. Criminalul se afla, รฎncฤƒ, รฎn Paris.

Marcel Petiot a fost recunoscut รฎntr-o staลฃie de metrou pe 31 octombrie 1944. Criminalul a fost arestat ลŸi acuzat de crimฤƒ. Asupra sa a fost gฤƒsit un pistol, suma de 31.700 de franci ลŸi 50 de cฤƒrลฃi de identitate.

Marcel Petiot a fost judecat รฎn data de 19 martie 1946, avรขnd 135 de capete de acuzare.

Pe timpul procesului, Petiot a susลฃinut cฤƒ a ucis doar inamici ai Franลฃei. Astfel, doar ลŸi-ar fi รฎndeplinit รฎndatoririle de luptฤƒtor รฎn cadrul Rezistenลฃei. รŽn pledoaria sa, Marcel Petiot a fฤƒcut greลŸeala de a enumera cรขteva grupuri ale Rezistenลฃei, care รฎn realitate nu existau.

Marcel Petiot proces
Marcel Petiot รฎn timpul procesului sฤƒu

Condamnarea la moarte

Pe mฤƒsurฤƒ ce investigaลฃia a continuat, s-a aflat cฤƒ Marcel Petiot a furat de la cei pe care i-a ucis. Asta deลŸi le promisese cฤƒ-i va ajuta sฤƒ scape de naziลŸti contra sumelor respective. Astfel, a fost acuzat de crimฤƒ รฎn vederea obลฃinerii de foloase materiale necuvenite.

S-a constatat cฤƒ Marcel Petiot obลฃinuse de la victimele sale circa 200.000 de franci. Asta ar รฎnsemna undeva la 4 milioane de dolari รฎn ziua de azi.

รŽn cele din urmฤƒ, Petiot a recunoscut cฤƒ a ucis unele (dar nu pe toate) dintre cele 27 de victime gฤƒsite la locuinลฃa sa. รŽn total, doctorul criminal a ucis cel puลฃin 60 de persoane. Cu toate acestea, a fost gฤƒsit vinovat pentru doar 26 dintre crime.

Tribunalul l-a condamnat pe Marcel Petiot la moarte prin decapitare. A fost executat cu ghilotina pe 25 mai 1946.

Abonaลฃi-vฤƒ la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic ลŸi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci cรขnd publicฤƒm articole interesante:

1 COMENTARIU

  1. Publicitate

Lฤ‚SAศšI UN MESAJ

Vฤƒ rugฤƒm sฤƒ introduceศ›i comentariul dvs.!
Introduceศ›i aici numele dvs.