10 curiozități despre Siberia pe care oricine trebuie să le cunoască

Situată la est de Munții Ural din Rusia, Siberia este o regiune vastă, renumită pentru iernile sale aspre și peisajele impresionante. Cu un climat extrem și o istorie bogată, această zonă oferă o multitudine de aspecte fascinante.

De fapt, dacă Siberia ar fi o țară de sine stătătoare, ar fi cea mai mare din lume ca suprafață, depășind Canada, care este a doua cea mai mare țară din lume în prezent. Vă invităm să descoperiți mai multe despre această regiune unică printr-o serie de fapte surprinzătoare.

10 curiozități despre Siberia

#1. Cea mai mare parte a Rusiei se află în Siberia

Cu o suprafață de aproximativ 13 milioane de kilometri pătrați, Siberia acoperă trei sferturi din teritoriul Rusiei și aproape 10% din întreaga suprafață a Pământului.

Cu toate acestea, populația este extrem de rară: în medie, doar 7-8 locuitori pe kilometru pătrat trăiesc aici. Multe regiuni vaste sunt complet nelocuite, ceea ce face ca Siberia să fie una dintre cele mai izolate zone de pe glob. Acest teritoriu vast și sălbatic este presărat cu orașe industriale, sate înghețate în timp și întinderi nesfârșite de taiga și tundră.^[sursa]

#2. Temperaturile de vară pot ajunge la 35°C

Deși Siberia este asociată în mod obișnuit cu gerurile extreme, clima sa nu este mereu rece. Iernile pot fi brutale, cu temperaturi care scad până la -70°C, în special în Oimiakon, considerat cel mai friguros loc locuit de pe planetă.

Cu toate acestea, verile pot fi surprinzător de calde. În Siberia de Vest, temperaturile ajung frecvent la 35°C în timpul verii, iar unele regiuni experimentând veri scurte, dar intense. Aceste variații extreme sunt rezultatul climatului continental pronunțat, caracterizat prin oscilații majore de temperatură între anotimpuri.

#3. Siberia are fulgi de zăpadă uriași

Un fenomen meteo deosebit întâlnit în Siberia este dimensiunea impresionantă a fulgilor de zăpadă. În orașul Bratsk, în 1971, au fost înregistrați fulgi de zăpadă cu diametrul de 30,5 centimetri, un record impresionant. De asemenea, în multe zone ale Siberiei apare un tip de precipitație cunoscut sub numele de „praf de diamante”.

Acest fenomen se manifestă prin particule fine de gheață, care plutesc în aer și strălucesc în lumina soarelui, creând un efect spectaculos, asemănător unor cristale minuscule.

#4. Sunetul zăpezii, un indicator al temperaturii

Locuitorii Siberiei au dezvoltat o abilitate remarcabilă: pot estima temperatura exterioară în funcție de sunetul pe care îl face zăpada sub pașii lor. La temperaturi foarte scăzute, zăpada uscată și înghețată produce un scârțâit distinct, cauzat de comprimarea și ruperea cristalelor de gheață.

Acest fenomen acustic devine tot mai pronunțat pe măsură ce temperatura scade, astfel că, pentru un siberian experimentat, un simplu pas poate indica dacă afară sunt -10°C sau -40°C.

Siberia este un teritoriu al extremelor, unde natura și oamenii coexistă în condiții aspre, dar spectaculoase. Această regiune vastă continuă să fascineze exploratori, cercetători și călători, fiind un simbol al rezistenței și al frumuseții neîmblânzite.

#5. Oamenii au trăit în Siberia timp de 125.000 de ani

Siberia a fost locuită de oameni încă din cele mai vechi timpuri. Arheologii au descoperit dovezi ale prezenței umane în această regiune în urmă cu aproximativ 125.000 de ani. În anul 2010, o descoperire remarcabilă a fost făcută în Munții Altai: un os uman aparținând unui hibrid între un Denisovan și un Neanderthal.

Acest lucru indică faptul că Siberia a fost un important punct de interacțiune între diferite grupuri umane preistorice. În prezent, numeroase grupuri indigene, precum Nivkhi, Evenki și Buryat, continuă să își păstreze tradițiile și modul de viață în această regiune aspră.

#6. Siberia găzduiește cel mai adânc lac de pe Pământ: Lacul Baikal

Lacul Baikal este un adevărat gigant al naturii, fiind cel mai mare lac de apă dulce după volum din lume. Acesta conține peste 20% din apa dulce de suprafață a planetei și este, de asemenea, cel mai adânc lac din lume, cu o adâncime de 1.642 de metri.

Munții care înconjoară complet lacul și cele peste 330 de râuri care îl alimentează creează un peisaj spectaculos. Datorită dimensiunii sale impresionante, lacul este adesea numit „Marea Baikal”.

În timpul iernii, întregul lac îngheață, formând o crustă de gheață de până la doi metri grosime. Vara, însă, vânturile puternice pot crea valuri ce ating înălțimi de până la 4,5 metri, dovedind că Baikalul este un ecosistem extrem de dinamic.

#7. Peste 70% din petrolul și gazele rusești provin din Siberia

Siberia joacă un rol crucial în industria energetică a Rusiei. Majoritatea rezervelor de țiței și gaze naturale ale țării se află în Siberia de Vest, pe o suprafață de peste 2 milioane de kilometri pătrați.

Aceste resurse naturale contribuie semnificativ la economia globală, Rusia fiind unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale din lume, dar și un mare exportator de petrol, cărbune și alte minerale.

#8. Siberia găzduiește cea mai lungă linie de cale ferată din lume

Călătoria prin Siberia este posibilă datorită faimoasei căi ferate transsiberiene, care leagă Moscova de Vladivostok pe o distanță de 9.288,2 kilometri. Această călătorie epică durează șase nopți și șapte zile, cu opriri scurte la numeroase stații. Pe parcurs, trenul traversează opt fusuri orare și oferă priveliști spectaculoase asupra Lacului Baikal, pădurilor de mesteacăn și pin, dar și Munților Ural.

Un punct central al liniei este stația Tayshet, un oraș cu aproximativ 33.000 de locuitori. Din punct de vedere istoric, Tayshet a fost un important centru administrativ al lagărelor de muncă din Gulag, precum Ozerlag și Angarstroy. Totodată, orașul reprezintă punctul de plecare al liniei Baikal-Amur, o cale ferată paralelă cu Transsiberianul, construită în condiții dificile în timpul erei sovietice.

#9. Locul unde explodează meteoriții

Siberia a fost martora unor evenimente cosmice spectaculoase. Cel mai faimos dintre acestea este explozia de la Tunguska din anul 1908, când un meteorit a detonat deasupra unei zone nelocuite, devastând o suprafață de aproximativ 2.000 km² de pădure.

Unda de șoc a fost atât de puternică încât a fost resimțită la sute de kilometri distanță, iar cerul nopții a rămas luminat timp de mai multe zile în Europa.

#10. Siberia are un „cimitir al mamiferelor uriașe”

Permafrostul siberian a păstrat mii de fosile de mamifere preistorice, inclusiv mamuți lânoși, rinoceri lânoși și lei de peșteră. Descoperirile sunt atât de bine conservate încât uneori oamenii de știință au putut recupera țesuturi moi și chiar sânge lichid din aceste specimene.

În ultimii ani, cercetătorii au explorat posibilitatea de a clona un mamut lânos folosind ADN extras din astfel de descoperiri.