Cât de mult poate alerga un om fără oprire?

Cât de mult poate alerga un om fără oprire? Pentru unii, parcurgerea unui kilometru este o provocare; alții pot alerga 10 kilometri fără mari eforturi. Însă există și cei care îndrăznesc să participe la ultramaratoane—curse mai lungi de 42,2 kilometri. Dar care este, de fapt, limita rezistenței umane?

Cursa fără sfârșit

Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie mai întâi să definim ce înseamnă „a te opri”. Dean Karnazes deține recordul neoficial pentru cea mai lungă alergare continuă fără somn, parcurgând 563 km în trei zile și jumătate, în anul 2005.^[sursa]

În anul 2023, ultramaratonistul Harvey Lewis a stabilit un nou record într-o competiție de tip backyard ultra. În acest format, alergătorii trebuie să finalizeze o buclă de 6,7 km în fiecare oră, până când doar unul mai rămâne în cursă. Lewis a reușit să alerge timp de 108 ore consecutive, parcurgând un total de 724 km în patru zile și jumătate, cu doar câteva minute de pauză între ture.^[sursa]

Cât poate alerga un om fără oprire: limite fiziologice

Deoarece ultramaratoniștii fac scurte opriri pentru a merge, a mânca, a-și lega șireturile sau a merge la toaletă, nu există un record oficial pentru cea mai lungă alergare fără oprire. Dacă ar exista, cea mai mare provocare ar fi nevoile fiziologice.

„Cred că urinarea ar fi factorul limitator”, spune Jenny Hoffman, fiziciană la Universitatea Harvard și ultramaratonistă, care deține recordul mondial pentru cea mai rapidă traversare a Americii pe jos: 47 zile, 12 ore și 35 de minute.

Chiar și cu astfel de constrângeri, oamenii sunt remarcabil de bine adaptați pentru alergarea de anduranță, explică Guillaume Millet, fiziolog la Universitatea Jean Monnet din Saint-Étienne, Franța. Spre deosebire de alte animale, corpul uman dispune de mușchi fesieri puternici pentru propulsie, tendoane elastice pentru stocarea energiei și ligamente robuste la nivelul gâtului, care mențin creierul stabil în timpul alergării.

Așadar, deși există limite biologice, istoria ultramaratonului arată că rezistența umană continuă să fie împinsă dincolo de așteptări.

Unul dintre marile avantaje ale speciei umane este capacitatea de a alerga pe temperaturi ridicate, datorită mecanismului eficient de reglare termică prin transpirație.

„Chiar dacă temperatura exterioară este ridicată, suntem capabili să ne menținem temperatura centrală relativ scăzută, iar acesta este un avantaj uriaș față de majoritatea speciilor.”, a explicat fiziologul Guillaume Millet pentru publicația Live Science.^[sursa]

Cu toate acestea, oamenii nu au evoluat special pentru a alerga distanțe extreme.

„Până de curând, majoritatea oamenilor au fost nevoiți să muncească din greu pentru a supraviețui. Dacă alergi corect, nu te accidentezi și te alimentezi corespunzător, corpul poate face lucruri uimitoare. Dar asta nu înseamnă că am evoluat pentru astfel de performanțe – este doar o extrapolare extremă a unor adaptări normale.”, a explicat Daniel Lieberman, biolog evoluționist la Universitatea Harvard.

Limitele psihologice

Deși factori fizici precum accidentările, oboseala musculară și lipsa somnului pot forța un alergător să se oprească, anduranța mintală joacă un rol esențial. Ultramaratoniștii care aleargă zile întregi trebuie să depășească nu doar epuizarea fizică, ci și propria toleranță la durere.

„Am evoluat cu o capacitate extraordinară de a ne forța să facem lucruri ieșite din comun. Trebuie să îți dorești să continui. Aș spune că factorul limitator principal în anduranța umană este psihicul.”, a afirmat Lieberman.

Pentru a-și împinge limitele la extrem, ultramaratoniștii au nevoie de un antrenament riguros. Înainte de a traversa America pe jos, Jenny Hoffman ajunsese să alerge 322 km pe săptămână, pregătindu-și nu doar rezistența aerobă, ci și densitatea osoasă necesară pentru a suporta impactul repetitiv cu asfaltul.

Chiar și cu astfel de provocări, numărul celor care încearcă ultramaratoane este în creștere. Între anii 1996 și 2020, participarea la aceste competiții a crescut cu 1.676%. Pe măsură ce sportul devine mai popular, tot mai mulți alergători vor încerca – și poate chiar vor reuși – să doboare noi recorduri.

„Cred că această limită va continua să fie împinsă mai departe.”, a spus Hoffman.