Constanța, străvechiul Tomis, este mai mult decât cel mai mare port al României la Marea Neagră. Este o poartă deschisă către milenii de istorie, un creuzet cultural unde Orientul întâlnește Occidentul și un oraș vibrant, plin de povești și secrete așteptând să fie descoperite. De la legendele Greciei Antice și ecourile Imperiului Roman, la eleganța arhitecturii de Belle Époque și dinamismul economic modern, Constanța fascinează și invită la explorare.
Vă propunem o incursiune în universul acestui oraș remarcabil printr-o colecție de 25 de curiozități care îi dezvăluie multiplele fațete: istorice, culturale, economice și inedite. Fiecare punct reprezintă o fereastră spre trecutul său bogat, prezentul său complex și viitorul său promițător, conturând portretul unui oraș care a fost și rămâne un punct strategic și cultural de prim rang la Pontul Euxin. Pregătiți-vă să descoperiți detalii fascinante despre metropola maritimă a României.
25 de curiozități despre Constanța
#1. Cel mai vechi oraș atestat din România
Constanța poartă cu mândrie titlul de cel mai vechi oraș atestat documentar de pe teritoriul actual al României. Originile sale coboară adânc în istorie, până în secolul al VII-lea î.Hr. (în jurul anului 657 î.Hr.), când coloniștii greci veniți din Milet (o cetate prosperă din Asia Mică) au fondat aici o așezare pe care au numit-o Tomis. Amplasarea strategică, într-un golf natural protejat, a favorizat dezvoltarea rapidă a cetății ca un important centru comercial și portuar la Marea Neagră.
Continuitatea locuirii pe acest teritoriu, de peste 2600 de ani, este un fapt remarcabil. De la grecii antici, la romani, bizantini, genovezi, otomani și până în epoca modernă românească, orașul a cunoscut numeroase transformări, stăpâniri și denumiri, dar a rămas un punct vital pe harta regiunii. Această vechime impresionantă este vizibilă și astăzi în numeroasele vestigii arheologice descoperite în peninsula istorică și expuse în muzeele locale.
#2. Exilul Poetului Ovidius
Una dintre cele mai faimoase povești legate de Constanța (anticul Tomis) este cea a exilului poetului roman Publius Ovidius Naso. În anul 8 d.Hr., din motive rămase încă neclare pe deplin (o posibilă implicare într-un scandal la curtea imperială sau conținutul considerat licențios al operei sale Ars Amatoria), împăratul Augustus l-a surghiunit pe Ovidius în îndepărtatul Tomis, la marginea imperiului. Poetul, obișnuit cu viața rafinată și vibrantă a Romei, a suferit profund din cauza izolării, a climei aspre și a mediului considerat barbar.
În timpul anilor petrecuți la Tomis (până la moartea sa, în jurul anului 17 sau 18 d.Hr.), Ovidius a scris două dintre cele mai cunoscute opere ale sale: Tristia (Tristele) și Epistulae ex Ponto (Scrisori din Pont), în care își exprimă nostalgia, disperarea și speranța revenirii la Roma – o speranță niciodată împlinită. Astăzi, cea mai importantă piață din centrul vechi al Constanței îi poartă numele (Piața Ovidiu), iar în centrul ei tronează statuia poetului, realizată în 1887 de sculptorul italian Ettore Ferrari, ca un omagiu adus celui mai celebru locuitor al anticului Tomis.
#3. Orașul cu mai multe nume
De-a lungul istoriei sale bimilenare, Constanța nu a purtat mereu acest nume. Fondat de greci ca Tomis, orașul a intrat sub stăpânire romană în secolul I î.Hr. Mai târziu, în secolul al IV-lea d.Hr., în perioada Imperiului Roman târziu, cetatea a fost redenumită Constantiana, în onoarea Flaviei Iulia Constanția, sora vitregă a împăratului Constantin cel Mare. Acest nume stă la baza denumirii actuale.
Sub stăpânirea otomană, care a durat mai multe secole (aproximativ din 1419/1420 până în 1878), orașul a fost cunoscut sub numele de Kustendje (sau Köstence), o adaptare fonetică turcească a numelui Constantiana. După Războiul de Independență din 1877-1878 și revenirea Dobrogei la România, orașul și-a reluat oficial numele derivat din cel latin, Constanța, marcând începutul unei noi ere de modernizare și dezvoltare sub administrație românească.
#4. Cazinoul, simbolul enigmatic de pe faleză
Probabil cea mai emblematică clădire a Constanței, Cazinoul este un monument arhitectural superb în stil Art Nouveau, ridicat pe faleza orașului între anii 1905 și 1910. Proiectat de arhitectul de origine franceză Daniel Renard, edificiul impresionează prin eleganța sa fluidă, decorațiunile inspirate din lumea marină și fereastra imensă în formă de scoică, orientată spre mare. Inaugurarea sa festivă a avut loc pe 15 august 1910, în prezența Principelui Ferdinand.
Istoria Cazinoului este la fel de spectaculoasă și dramatică precum arhitectura sa. A fost un loc de întâlnire cosmopolit pentru elita europeană, sală de spectacole, restaurant de lux, dar și spital de campanie în timpul celor două războaie mondiale. După o perioadă de glorie în perioada interbelică și o funcționare ca restaurant în comunism, clădirea a fost abandonată după 1990 și a suferit o degradare accentuată. Devenit un simbol al nostalgiei și al promisiunilor neîmplinite, Cazinoul a fost renovat recent, trecând printr-un amplu proces de restaurare, menit să îi redea strălucirea de altădată.
#5. Portul Constanța: gigantul de la Marea Neagră
Constanța găzduiește cel mai mare port maritim de la Marea Neagră și unul dintre cele mai importante din Europa (clasat adesea pe locul 4 ca suprafață totală – peste 3.900 de hectare). Amplasarea sa strategică, la intersecția rutelor comerciale care leagă Europa Centrală și de Est de Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu, îi conferă un rol economic vital nu doar pentru România, ci pentru întreaga regiune.
Portul este unul multifuncțional, având capacitatea de a opera o gamă largă de mărfuri: cereale (fiind un hub major pentru exporturile agricole), containere, produse petroliere și chimice, minereuri, echipamente industriale etc. Este conectat direct la rețeaua fluvială europeană prin Canalul Dunăre-Marea Neagră, facilitând transportul eficient al mărfurilor între Marea Neagră și centrul Europei. Dezvoltarea și modernizarea continuă a infrastructurii portuare sunt esențiale pentru economia națională.
#6. Edificiul roman cu Mozaic: o comoară sub oraș
Descoperit întâmplător în anul 1959, în timpul unor lucrări de construcție în zona peninsulară, Edificiul Roman cu Mozaic este unul dintre cele mai impresionante vestigii antice din Constanța. Datând din secolul al IV-lea d.Hr., acest vast complex se întindea pe o suprafață de aproximativ 2.000 de metri pătrați și servea, cel mai probabil, drept sediu comercial și depozit (posibil legat de activitățile portuare).
Piesa centrală și cea mai spectaculoasă a edificiului este pavimentul realizat din mozaic policrom, care acoperea inițial o sală imensă. Astăzi se mai păstrează circa 850 de metri pătrați din acest mozaic extraordinar, alcătuit din milioane de mici piese cubice (tesserae) din marmură, piatră și sticlă colorată, aranjate în motive geometrice și florale de o mare finețe artistică. Vizitarea acestui sit arheologic oferă o incursiune fascinantă în viața prosperă a cetății Tomis în antichitatea târzie.[sursa]
Un alt simbol al zonei istorice a Constanței este Farul Genovez. Deși numele sugerează o legătură directă cu republica maritimă italiană, farul actual nu datează din perioada de maximă influență genoveză la Marea Neagră (secolele XIII-XIV), ci este o reconstrucție realizată mult mai târziu, în jurul anului 1860. A fost construit de compania britanică Danube and Black Sea Railway Co. Ltd., care administra și calea ferată Constanța-Cernavodă.
Cu toate acestea, locația sa și denumirea populară păstrează amintirea prezenței active a navigatorilor și comercianților genovezi în portul medieval. Farul, înalt de aproximativ 8 metri și având o formă octogonală elegantă, este situat pe faleză, în apropierea Cazinoului și a bustului lui Mihai Eminescu. Deși nu mai este funcțional pentru navigația modernă, rămâne un punct de atracție pitoresc și un reper istoric important al orașului.[sursa]
#8. Un mozaic etnic și cultural vibrant
Constanța se remarcă printr-o diversitate etnică și culturală deosebită, rezultat al istoriei sale îndelungate ca port cosmopolit și centru comercial la răscruce de drumuri. De-a lungul secolelor, pe lângă populația majoritară românească (și aromână), aici s-au așezat și au conviețuit comunități importante de turci, tătari, greci, armeni, evrei, ruși-lipoveni, bulgari, germani și alții.
Această moștenire multiculturală se reflectă în arhitectura orașului (unde bisericile ortodoxe stau alături de moschei și foste sinagogi), în gastronomia locală (cu influențe balcanice, orientale și mediteraneene), în numele de familie ale locuitorilor și în tradițiile păstrate de diversele comunități. Chiar dacă structura demografică s-a schimbat de-a lungul timpului, Constanța rămâne un exemplu de coabitare interetnică și un spațiu unde diversitatea este considerată o bogăție.
#9. Moscheea Carol I: Omagiu comunității musulmane
Un simbol al respectului interconfesional și un monument arhitectural deosebit este Marea Moschee din Constanța, cunoscută și sub numele de Moscheea Carol I. Construcția a fost finanțată de Regele Carol I și realizată între anii 1910 și 1913, ca un gest de recunoaștere a loialității comunității musulmane locale (majoritar turcă și tătară) față de statul român. Proiectul aparține arhitectului Victor Ștefănescu, care a combinat elemente de stil neo-egiptean și neo-bizantin cu influențe autohtone.
Interiorul moscheii impresionează prin simplitate și eleganță, dar mai ales prin covorul imens, unul dintre cele mai mari din Europa, despre care se spune că ar fi fost un dar din partea sultanului otoman Abdul Hamid al II-lea. Minaretul înalt de 47 de metri, construit în stil neo-maur, oferă o priveliște panoramică spectaculoasă asupra centrului vechi al orașului și a portului. Vizitarea moscheii este permisă și turiștilor, respectând regulile specifice lăcașului de cult.
#10. Catedrala „Sfinții Petru și Pavel”: Pilon al ortodoxiei dobrogene
Dominând faleza din zona peninsulară, Catedrala Arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” este principalul lăcaș de cult ortodox din Constanța și un monument arhitectural impunător. Construcția sa a început în 1883, la scurt timp după revenirea Dobrogei la România, și s-a finalizat în anul 1895, după planurile renumitului arhitect Alexandru Orăscu (cel care a proiectat și Universitatea din București). Stilul adoptat este unul greco-roman, adaptat cerințelor cultului ortodox.
Interiorul catedralei, inițial afectat de probleme structurale și refăcut sub coordonarea lui Ion Mincu, impresionează prin pictura murală în stil neobizantin și prin iconostasul bogat ornamentat. Catedrala nu este doar un important centru spiritual pentru comunitatea ortodoxă din regiune (fiind sediul Arhiepiscopiei Tomisului), ci și un reper istoric și arhitectural valoros, martor al renașterii orașului în epoca modernă.
#11. Orașul muzeelor istorice și maritime
Pentru pasionații de istorie și cultură, Constanța oferă o rețea muzeală bogată și diversificată. Cel mai important este Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), situat în clădirea fostei primării din Piața Ovidiu. Acesta adăpostește colecții impresionante care ilustrează istoria Dobrogei din preistorie până în epoca modernă, cu accent pe perioadele greacă, romană și bizantină. Printre piesele de rezistență se numără tezaurele antice, statuia unică a Șarpelui Glykon și colecția de ancore și amfore.
Alte muzee importante sunt Muzeul de Artă, cu lucrări valoroase de pictură și sculptură românească; Muzeul Marinei Române, care prezintă istoria navigației militare și comerciale a României; Muzeul de Artă Populară, ce expune costume tradiționale și obiecte de artizanat specifice Dobrogei; și Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, care include un Acvariu, un Planetariu, un Delfinariu și o Microrezervație.
#12. Mamaia: regina litoralului românesc
Deși este o stațiune distinctă, Mamaia este legată administrativ și geografic de Constanța, fiind considerată adesea „plaja” orașului. Dezvoltarea sa a început în anul 1906, pe fâșia îngustă de nisip dintre Marea Neagră și Lacul Siutghiol. Rapid, Mamaia a devenit cea mai mare și mai populară stațiune de pe litoralul românesc, atrăgând turiști atât din țară, cât și din străinătate.
Cunoscută pentru plajele sale late cu nisip fin, intrarea lină în mare și numeroasele hoteluri, restaurante și cluburi de noapte, Mamaia este sinonimă cu vacanța de vară la Marea Neagră. Stațiunea oferă o gamă variată de activități de agrement, de la sporturi nautice și plimbări cu telegondola, la parcuri acvatice și evenimente estivale. Legătura sa directă cu Constanța o face ușor accesibilă și completează oferta turistică a zonei.
#13. Lacul Siutghiol și misterioasa Insulă Ovidiu
Alături de Mamaia se află Lacul Siutghiol, o lagună întinsă (aproximativ 1900 de hectare) cu apă dulce, separată de mare prin cordonul litoral pe care s-a dezvoltat stațiunea. Numele său provine din limba turcă și înseamnă „lacul laptelui”, posibil datorită aspectului său calm și lăptos în anumite condiții. Lacul este un loc popular pentru sporturi nautice precum schi nautic, yachting și windsurfing.
În mijlocul lacului se găsește o mică insulă calcaroasă, cunoscută sub numele de Insula Ovidiu. Deși legenda o asociază cu locul unde poetul Ovidius ar fi scris o parte din operele sale în timpul exilului, nu există dovezi istorice concrete care să susțină această teorie. Astăzi, insula este un punct de atracție turistică, adăpostind un complex restaurantier și fiind accesibilă cu vaporașe care pleacă din Mamaia.
#14. Clima blândă și soarele Dobrogei
Constanța beneficiază de un climat temperat-continental cu influențe maritime pontice, caracterizat prin ierni mai blânde și veri mai temperate comparativ cu zonele interioare ale țării. Prezența mării acționează ca un moderator termic, reducând extremele de temperatură. Acest lucru face ca toamnele să fie lungi și călduroase, iar primăverile să vină uneori mai târziu, dar să fie plăcute.
Orașul și regiunea înconjurătoare se numără printre cele mai însorite zone din România, cu o medie anuală ridicată a numărului de ore de strălucire a soarelui. Această particularitate climatică favorizează nu doar turismul estival, ci și anumite culturi agricole specifice, precum vița de vie, podgoriile din apropiere (Murfatlar fiind cea mai cunoscută) beneficiind din plin de condițiile locale.
#15. Metropola Dobrogei: dimensiuni și populație
Constanța este cel mai mare oraș din regiunea istorică Dobrogea și al cincilea cel mai populat oraș din România (conform datelor de la recensăminte, deși populația poate fluctua). Numărul locuitorilor se situează în jurul valorii de 250.000 – 280.000 în municipiul propriu-zis, dar zona sa metropolitană, incluzând localitățile limitrofe și stațiunea Mamaia, adună o populație considerabil mai mare.
Din punct de vedere administrativ, este reședința județului Constanța, al doilea cel mai mare județ al țării ca suprafață, după Timiș. Orașul în sine acoperă o suprafață semnificativă, extinsă considerabil de zona portuară și de noile dezvoltări rezidențiale și comerciale. Poziția sa de centru urban major în sud-estul României îi conferă un rol important administrativ, economic și cultural.
#16. Legătura cu poetul național, Mihai Eminescu
Deși Ovidius este poetul antic cel mai strâns legat de istoria Constanței, orașul are o conexiune și cu poetul național al României, Mihai Eminescu. Spre sfârșitul vieții sale, fiind bolnav, Eminescu a petrecut o perioadă la Constanța, în vara anului 1882, sperând că briza mării și climatul local îi vor ameliora starea de sănătate. A locuit într-un hotel modest și s-a plimbat adesea pe faleza orașului.[sursa]
Ca un omagiu adus acestei prezențe, dar mai ales importanței sale pentru cultura română, pe faleza Constanței, în apropierea Farului Genovez și a Cazinoului, a fost amplasat un impresionant monument. Acesta îl are în centru pe Mihai Eminescu (bust realizat de sculptorul Oscar Han în 1934), în fața căruia se află Veronica Micle, cea pe care a iubit-o și care l-a iubit până la sfârșitul vieții.
#17. Sinagoga Mare: Amintirea unei comunități prospere
Un alt edificiu religios cu o istorie bogată, deși aflat astăzi într-o stare avansată de degradare, este Sinagoga Mare a Comunității Așkenaze din Constanța. Construită între anii 1910 și 1914, după planurile arhitectului Adolf Linz, clădirea este un exemplu remarcabil de arhitectură în stil eclectic, cu puternice influențe neo-maure, vizibile mai ales în detaliile fațadei și în forma ferestrelor.
Sinagoga a servit drept principal lăcaș de cult pentru numeroasa și influenta comunitate evreiască așkenază din oraș până în perioada comunistă, când a fost închisă și naționalizată, începând procesul de degradare. Deși în prezent este nefuncțională și necesită intervenții urgente de restaurare (pentru care există inițiative, dar și dificultăți financiare), prezența sa în peisajul urban al peninsulei amintește de caracterul multietnic și multiconfesional al Constanței de altădată.
#18. Misterul tunelurilor subterane
Ca multe orașe vechi cu o istorie bogată, și Constanța este învăluită în legende despre existența unor tuneluri subterane secrete care ar străbate peninsula. Se spune că aceste pasaje ar fi legat între ele clădiri importante, puncte strategice ale vechii cetăți Tomis, sau chiar că ar fi dus spre mare, servind drept rute de evacuare în caz de asediu. Unele povești le atribuie grecilor, romanilor sau chiar genovezilor.
Deși existența unor beciuri extinse, catacombe paleocreștine (descoperite sporadic) și a unor structuri subterane aparținând fortificațiilor antice și medievale este atestată arheologic, ideea unei rețele vaste și unitare de tuneluri rămâne în mare parte în domeniul legendelor locale. Aceste povești contribuie însă la aura de mister a centrului vechi și stimulează imaginația vizitatorilor.
#19. Șarpele Glykon: o statuie unică în lume
Una dintre cele mai valoroase și enigmatice piese arheologice descoperite la Constanța este statuia Șarpelui Glykon, expusă la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie. Realizată din marmură în secolul al II-lea d.Hr., statuia reprezintă o creatură fantastică: un șarpe cu cap de miel (sau antilopă), păr uman și coadă de leu. Această reprezentare unică este asociată cu cultul lui Glykon, un zeu-oracol inventat de profetul Alexandru din Abonutichos (un oraș din Paflagonia, Asia Mică).
Cultul lui Glykon a cunoscut o anumită popularitate în Imperiul Roman în secolele II-III d.Hr., iar descoperirea acestei statui la Tomis (singura de acest fel cunoscută în lume) sugerează prezența unor adepți ai acestui cult și în portul de la Marea Neagră. Statuia impresionează prin calitatea execuției și prin simbolismul său complex, fiind o mărturie fascinantă a diversității religioase din lumea romană.[sursa]
Beneficiind de avantajele oferite de cel mai mare port al țării, Constanța are o lungă și importantă tradiție în domeniul construcțiilor și reparațiilor navale. Șantierul Naval Constanța (SNC), fondat la sfârșitul secolului al XIX-lea și dezvoltat considerabil în secolul XX, este unul dintre cele mai mari șantiere navale din Europa și un pilon al industriei locale și naționale.
De-a lungul timpului, aici au fost construite și reparate mii de nave de diverse tipuri și dimensiuni, de la nave comerciale (mineraliere, petroliere, portcontainere) la nave militare și platforme offshore. Chiar dacă industria navală a traversat perioade dificile la nivel global, șantierul din Constanța continuă să fie un jucător important pe piața internațională, contribuind semnificativ la economia orașului și la menținerea unui know-how tehnic valoros.
#21. Resursele energetice din Marea Neagră
Zona economică exclusivă a României la Marea Neagră, în largul coastelor Constanței, a devenit în ultimele decenii un punct fierbinte pe harta resurselor energetice. Companii internaționale și naționale au desfășurat ample campanii de explorare seismică și foraj, care au condus la descoperirea unor zăcăminte semnificative de gaze naturale în ape de mare adâncime (proiecte precum Neptun Deep).
Dezvoltarea și exploatarea acestor resurse reprezintă o oportunitate strategică majoră pentru România, putând contribui la securitatea energetică a țării și la creșterea economică. Constanța, prin infrastructura sa portuară și industrială, joacă un rol cheie în logistica și operațiunile legate de aceste proiecte offshore, consolidându-și poziția de centru energetic regional.
#22. Cartierul General al Marinei Române
Importanța strategică a Constanței din punct de vedere maritim este subliniată și de faptul că orașul găzduiește Comandamentul Flotei și Statul Major al Forțelor Navale Române. Portul militar Constanța este principala bază navală a României, adăpostind cele mai importante nave de luptă și auxiliare ale Marinei Militare.
Prezența constantă a Forțelor Navale în oraș contribuie la profilul său specific și la securitatea maritimă a țării în bazinul Mării Negre, o zonă cu relevanță geostrategică sporită. Muzeul Marinei Române, situat în apropierea gării, oferă publicului larg posibilitatea de a descoperi istoria bogată și tradițiile acestei arme.
#23. Parcul Arheologic: istoria la vedere
Spre deosebire de alte situri care necesită vizitarea unui muzeu, Parcul Arheologic din Constanța integrează vestigiile antice direct în peisajul urban contemporan. Amenajat în fața Primăriei și a Prefecturii, acest parc expune sub cerul liber segmente importante din zidurile cetății Tomis din perioada romano-bizantină (secolele III-VI d.Hr.), inclusiv turnuri de apărare și porți de acces.
Plimbându-se prin parc, vizitatorii pot observa direct fundațiile masive și tehnicile de construcție ale vechilor fortificații, având o imagine mai clară asupra dimensiunilor și importanței strategice a cetății antice. Panourile informative oferă detalii suplimentare, transformând parcul într-o lecție de istorie accesibilă și integrată în viața de zi cu zi a orașului.
#24. Delfinii: locuitorii discreți ai Mării Negre
Apele Mării Negre din apropierea litoralului românesc, inclusiv în zona Constanței, sunt habitatul natural pentru trei specii de cetacee: delfinul comun (Delphinus delphis ponticus), afalinul sau delfinul cu bot gros (Tursiops truncatus ponticus) și marsuinul sau porcul de mare (Phocoena phocoena relicta). Aceste mamifere marine inteligente și jucăușe sunt o parte importantă a ecosistemului local.
Deși observarea lor în sălbăticie poate fi dificilă și necesită noroc, prezența lor este un indicator al biodiversității marine. Complexul Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța include un Delfinariu unde pot fi văzute demonstrații cu delfini și foci, având și un rol important în educarea publicului cu privire la necesitatea protejării acestor specii vulnerabile și a habitatului lor.
#25. Un far în mijlocul uscatului?
O curiozitate mai puțin cunoscută este prezența unui al doilea „far” istoric în Constanța, pe lângă cel Genovez. Este vorba despre un turn înalt, parte a fostei Gări Maritime (construită în 1910 și demolată parțial ulterior), care imită forma unui far. Deși nu a avut niciodată rol de navigație, acest turn-faruleț, situat acum în incinta Portului de Pasageri, a devenit un reper vizual distinctiv.
Existența sa, alături de Farul Genovez și de farurile moderne funcționale, contribuie la identitatea maritimă a orașului. Uneori, turiștii pot confunda acest turn decorativ cu un far real, adăugând o notă de amuzament geografic explorării zonei portuare istorice.
De la zidurile milenare ale Tomisului la macaralele gigantice din portul modern, de la eleganța Cazinoului la forfota plajelor din Mamaia, Constanța se dezvăluie ca un oraș al contrastelor fascinante și al poveștilor suprapuse. Cele 25 de curiozități prezentate aici sunt doar o mică parte din bogăția istorică, culturală și umană a acestui loc unic la malul Mării Negre.
Martor al atâtor imperii și transformări, Constanța continuă să își scrie istoria, îmbinând moștenirea sa prețioasă cu dinamismul prezentului. Fie că sunteți atrași de ecourile antichității, de farmecul arhitecturii de epocă, de vitalitatea economică sau pur și simplu de briza mării, Constanța rămâne o destinație care merită explorată în profunzime, oferind fiecărui vizitator motive de uimire și admirație. Este un oraș care nu se dezvăluie complet la prima vedere, ci își recompensează exploratorii curioși cu secretele și frumusețile sale ascunse.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
