Această cereală africană rezistentă la secetă este noul „super-aliment” de care omenirea are de fapt nevoie

În urmă cu câţiva ani, un magazin Whole Foods din Harlem, New York, SUA, a decis să introducă în ofertă pungi de fonio, o cereală din Africa de Vest asemănătoare cușcușului. Primul transport s-a epuizat în doar trei ore.

Luol Deng, fost jucător de baschet la echipa Los Angeles Lakers, a organizat o petrecere dedicată fonio-ului la reședința sa, evidențiind popularitatea în creștere a acestei cereale puțin cunoscute.

„Suntem gata să vedem cum fonio-ul va deveni o prezență majoră pe piață”, a declarat Noah Levine, director de marketing la Yolélé Foods, o companie care își propune să creeze primul lanț global de aprovizionare pentru această cereală.

Cu toate acestea, provocările nu lipsesc. În prezent, fonio este cultivat în zonele rurale din Senegal și alte regiuni sărace din Sahel, o zonă subsahariană care se întinde de la Oceanul Atlantic până la Marea Roșie.^[sursa]

Fonio, o cereală africană rezistentă la secetă de care omenirea are nevoie

Renașterea interesului pentru fonio vine într-un moment critic pentru regiunea Sahel, care se confruntă cu efectele devastatoare ale schimbărilor climatice. Zona, unde populația este în creștere rapidă, se află în prima linie a acestor schimbări, punctul de inflexiune fiind atins atunci când temperatura medie a celui mai rece an de după anul 2005 devine mai mare decât cea mai ridicată temperatură medie din anii 1860.

Christopher Field, director al Woods Institute for the Environment din Stanford, a explicat acest punct ca fiind „o limită critică, un fel de punct fără întoarcere”. În astfel de condiții climatice, culturile care reușesc să producă recolte chiar și în cei mai dificili ani devin esențiale.

Orașe mari din Africa, precum Lagos, Nigeria – cu o populație de 21 de milioane de locuitori – ar putea ajunge la „punctul de abandon climatic” până în anul 2029. În același timp, Cape Town este prognozat să rămână fără apă până în 2038, atingând „ziua fără apă” în iunie.

În acest context, fonio ar putea reprezenta diferența între abundență și foamete în Sahel. La Dakar, Yolélé încearcă să deschidă prima fabrică industrială de procesare a fonio-ului din lume, cu scopul de a oferi oportunități economice localnicilor, mulți dintre aceștia fiind dispuși să-și riște viața în încercarea de a migra ilegal prin Sahara și Mediterana.

Însă industrializarea acestei cereale rămâne o provocare, chiar și în secolul XXI. Abia acum 22 de ani, senegalezul Sanoussi Diakité a reușit să inventeze o mașină pentru decorticarea fonio-ului, ceea ce a deschis noi posibilități. Problemele însă se extind dincolo de dificultățile de producție.

„Sunt un mare susținător al fonio-ului. Dar nu cred că poate rezolva toate problemele. Oamenii de la sate vor să se mute în orașe. Fonio nu va schimba acest lucru.”, a declarat Stephen Wood, ecologist și expert în cereale.

Wood a subliniat că fonio este o cereală foarte ușoară, ceea ce înseamnă că trebuie consumată în cantități mai mari pentru a oferi sațietate. De asemenea, dietele din aceste regiuni nu duc lipsă doar de cereale, ci și de carne și legume.

O altă provocare este mentalitatea colonială profund înrădăcinată. „Există tendința de a privi cu dispreț propriile produse tradiționale, considerându-le ca hrană pentru cei săraci, prin urmare inferioare.”, a explicat Pierre Thiam, expert în bucătăria africană și co-fondator al Yolélé. În Dakar, este mai ușor să găsești o baghetă de grâu decât un produs local pe bază de fonio, chiar dacă Senegalul nu a cultivat grâu în mod tradițional.

Totuși, susținătorii fonio-ului nu se lasă descurajați. Cereală fără gluten, cu de patru ori mai multe proteine, de trei ori mai multe fibre și aproape dublu de fier decât orezul brun, fonio este considerat o „super-cereală”. Are nevoie de foarte puțină apă, poate fi recoltat de trei ori pe an și contribuie la prevenirea eroziunii solului.

Levine a descris fonio-ul ca fiind o soluție pentru problemele foametei, secetei, sărăciei și crizei migranților. În plus, a glumit el, „este mai ușor de pronunțat decât quinoa”.

„Populația din această parte a Africii se va dubla până în 2050. Fonio va hrăni toți acești oameni? Probabil că nu. Dar poate reduce sărăcia, astfel încât aceștia să poată duce o viață mai bună? Absolut.”, a afirmat Philip Teverow, director de branding al Dean Deluca și co-fondator al Yolélé.

Zachary Golper, bucătar-șef și proprietar al brutăriei Bien Cuit din New York, a experimentat recent coacerea unei pâini din fonio. Golper a descris cereala ca având consistența „nisipului pufos”, cu un gust asemănător popcorn-ului, dar mai bogat.

„Este extraordinar. Este neatinsă de industrializare și are un gust minunat.”, a spus Bien Cuit

Golper predă în prezent un curs de panificație tradițională la Wheatstalk, o conferință organizată de Bread Bakers Guild of America, menită să încurajeze brutarii să experimenteze cu cereale rare și să sprijine dezvoltarea acestora.

Întrebat dacă va introduce fonio în brutăria sa, răspunsul a fost ferm: „Categoric, da!”