Sănătatea intestinului este un pilon central al stării generale de bine, deși nu este un subiect frecvent discutat. Una dintre cele mai răspândite afecțiuni care vizează intestinul gros este boala diverticulară, o condiție pe care aproximativ 70% dintre oamenii din țările occidentale o vor dezvolta până la vârsta de 80 de ani.
Boala diverticulară, cunoscută și ca diverticuloză, apare atunci când mici pungi sau umflături, numite diverticuli, se formează în peretele colonului, adesea din cauza unei slăbiri a stratului muscular. În majoritatea cazurilor, aceste pungi sunt inofensive. Însă, uneori, ele se pot inflama sau infecta, ducând la o afecțiune distinctă, numită diverticulită.
În mod alarmant, boala devine din ce în ce mai frecventă la adulții tineri, o tendință pe care experții o leagă de dietele moderne, sărace în fibre și bogate în alimente ultra-procesate. Studiile nutriționale din Marea Britanie, de exemplu, arată că populația consumă, în medie, doar 60% din aportul zilnic recomandat de fibre.
Mecanismele complete din spatele dezvoltării bolii diverticulare nu sunt pe deplin înțelese, dar cercetătorii au identificat o serie de factori de risc. Aceștia includ structura și motilitatea colonului, dieta, aportul de fibre, obezitatea, nivelul de activitate fizică și predispoziția genetică.
Cum se manifestă diverticuloza?
Majoritatea persoanelor cu diverticuloză nu prezintă niciun simptom. Atunci când apar, simptomele pot include dureri sau disconfort în partea stângă inferioară a abdomenului, adesea accentuate după mese, alături de balonare, diaree sau constipație. Deoarece aceste semne pot mima alte afecțiuni digestive, precum sindromul intestinului iritabil (IBS), diagnosticul poate fi complex.
În ciuda prevalenței sale, boala diverticulară este adesea înțeleasă greșit. Pe de o parte, mulți pacienți sunt asimptomatici, în timp ce alții se confruntă cu un disconfort digestiv persistent.
Diverticulita, inflamația sau infecția diverticulilor, este marcată de simptome mult mai severe: dureri abdominale constante, febră, greață și, în unele cazuri, modificări ale tranzitului intestinal. Aceste simptome impun asistență medicală de urgență, deoarece diverticulita netratată poate duce la complicații grave.
Ce spun noile dovezi științifice despre dietă și stil de viață?
Vestea bună este că mici ajustări ale stilului de viață pot avea un impact semnificativ, iar recomandările medicale învechite sunt înlocuite rapid de sfaturi bazate pe dovezi științifice, conform publicației The Conversation.
În trecut, pacienților li se spunea să evite nucile, semințele și popcornul, din teama că acestea s-ar putea bloca în diverticuli și ar provoca inflamații. Această teorie a fost demontată. Ghidul actualizat al Institutului Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire (NICE) din Marea Britanie confirmă că nu este necesar să se evite aceste alimente, cu excepția cazului în care un medic recomandă altceva.
Soluția reală este o dietă bogată în fibre. Fibrele înmoaie scaunul și facilitează eliminarea acestuia, reducând presiunea din interiorul colonului și prevenind constipația – unul dintre factorii de risc cunoscuți pentru diverticulită. Atunci când scaunele sunt mici și dure, riscul ca ele să se blocheze în diverticuli și să provoace o infecție crește.
Pe lângă fibre, hidratarea adecvată și activitatea fizică regulată sunt esențiale pentru o digestie sănătoasă. Apa ajută fibrele să funcționeze eficient, în timp ce mișcarea stimulează funcția normală a intestinului și reduce riscul de complicații. Dacă aportul de fibre nu poate fi atins exclusiv prin dietă, medicul sau un dietetician poate recomanda suplimente sau laxative ușoare.
Cum să crești aportul de fibre în mod eficient?
Ghidul oficial din Regatul Unit recomandă un consum de cel puțin 30 g de fibre pe zi pentru adulți. Iată câteva metode simple pentru a atinge acest obiectiv:
- Începe ziua cu un mic dejun bogat în fibre, la care poți adăuga fructe proaspete sau uscate;
- Alege variantele integrale: optează pentru pâine integrală, paste integrale sau orez brun;
- Include mai multe leguminoase: adaugă linte, năut, fasole și alte legume în mesele tale. De exemplu, lintea roșie sau fasolea pot fi integrate ușor în preparate pe bază de carne tocată;
- Adaugă legume crude: morcovii sau ardeii cruzi se potrivesc excelent cu sosuri precum hummus sau guacamole.
Este important ca aportul de fibre să fie crescut treptat. O creștere bruscă poate provoca balonare sau gaze, așa că permite-i sistemului digestiv să se adapteze.
Prin implementarea unor schimbări mici, dar sustenabile – mai multe fibre, o hidratare corectă și mișcare regulată – poți reduce semnificativ riscul de disconfort și complicații. Cu ajutorul sfaturilor medicale actualizate și a unei abordări echilibrate, este perfect posibil să îți menții intestinul sănătos și funcțional pentru mulți ani.
În final, gestionarea eficientă a bolii diverticulare se bazează pe un parteneriat solid între dumneavoastră și medicul curant. Navigarea printre simptome digestive poate fi frustrantă și confuză, însă înțelegerea modului în care dieta și stilul de viață vă influențează direct sănătatea colonului vă oferă control. Abordarea treptată a schimbărilor, ascultarea semnalelor propriului corp și menținerea unui dialog deschis cu un specialist sunt acțiuni cheie pentru prevenirea complicațiilor și pentru a construi o fundație solidă pentru o viață sănătoasă.
Este esențial de reținut că, deși aceste sfaturi dietetice sunt universal valabile, fiecare organism este diferit. Înainte de a face modificări majore în alimentație, în special dacă aveți și alte afecțiuni, este recomandat să discutați cu medicul dumneavoastră sau cu un dietetician autorizat.
