Când au început oamenii să gătească mâncarea?

Când au început oamenii să gătească mâncarea cu ajutorul focului? Arheologia și biologia pot elucida acest mister.

Gătitul este esențial – unii cercetători consideră chiar că aceasta este inovația care le-a permis strămoșilor noștri să obțină caloriile suplimentare necesare dezvoltării creierului. Dar când a fost inventat gătitul?

Momentul rămâne incert, însă dovezile sugerează că oamenii găteau mâncarea acum cel puțin 50.000 de ani și poate chiar cu 2 milioane de ani în urmă. Aceste dovezi provin din două domenii: arheologie și biologie.^[sursa]

Când au început oamenii să gătească mâncarea?

O dovadă arheologică a gătitului constă în boabele de amidon fiert descoperite în calculul dentar, adică placa dentară întărită. „Aceste urme pot fi găsite în dinți vechi de 50.000 de ani.”, a explicat Richard Wrangham, profesor emerit de antropologie biologică la Universitatea Harvard și autor al cărții Catching Fire: How Cooking Made Us Human.

Totuși, pentru perioade mai vechi, dovezile sunt mai puțin clare. În general, oamenii de știință caută indicii care arată că oamenii controlau focul. Însă controlul focului nu este neapărat echivalent cu gătitul; focul ar fi putut fi folosit pentru încălzire sau confecționarea de unelte, de exemplu.

„Există dovezi ale focului în întreaga înregistrare arheologică. Problema constă în a distinge dacă focul era controlat sau doar exploatat ocazional – de exemplu, dacă hominizii au profitat de un incendiu natural pentru a prelucra unelte sau a găti.”, afirmă Bethan Linscott, geochimist arheolog la Universitatea din Oxford.

„Unul dintre semnele-cheie ale controlului focului este prezența unei structuri de combustie clare – cum ar fi pietre aranjate în cerc, cenușă în mijloc, fitolite (structuri de silice lăsate de plante moarte de mult timp) și artefacte arse.”, a adăugat Linscott.

Focul era folosit înainte de Homo sapiens

Astfel de artefacte au fost descoperite în numeroase locuri care preced Homo sapiens, indicând că și hominizii anteriori au folosit focul. De exemplu, o echipă care a investigat peștera Qesem din Israel a găsit dovezi ale unei vetre de 300.000 de ani lângă rămășițe de animale măcelărite. În Anglia, o peșteră din Suffolk conține o vatră veche de 400.000 de ani, cu oase arse și silex folosit la confecționarea uneltelor.

Încă mai devreme, cenușa găsită în peștera Wonderwerk din Africa de Sud sugerează că oamenii ar fi gătit cu ajutorul focului chiar și acum 1 milion de ani. „Peștera este atât de adâncă, încât ar fi fost imposibil ca un proces natural să fi produs această cenușă acum un milion de ani.”, a explicat Wrangham.

Există chiar dovezi de foc controlat în Kenya, datând de acum 1,6 milioane de ani.

Cercetătorii de la situl Gesher Benot Ya’aqov din Israel au găsit dovezi mai convingătoare de gătit din urmă cu 780.000 de ani: nu doar cercuri de pietre care indică vetre, ci și oase de pește care arată semne de expunere la căldură.

Dovezile biologice despre momentul în care a început gătitul sunt reflectate în modul în care corpul uman a evoluat. „Ca specie, suntem unici pe Pământ prin adaptarea noastră biologică la consumul de alimente gătite”, spune Wrangham. De exemplu, un studiu pe oameni care urmează o dietă bazată exclusiv pe alimente crude a arătat că aceștia tind să slăbească, iar o treime dintre femei își pierd menstruația.^[sursa]

„Așadar, întrebarea este: când a început acest proces?”, întreabă Wrangham.

Potrivit lui, gătitul ar fi putut începe chiar înainte de apariția oamenilor moderni. Homo erectus a fost primul hominid cu proporții corporale mai apropiate de cele umane și unele dintre aceste caracteristici sugerează că ar fi putut fi primul care a gătit.

Una dintre marile diferențe între oameni și primatele noastre rude este dimensiunea intestinelor. Deoarece gătitul reduce efortul de digestie, oamenii au intestine mai mici comparativ cu primatele.

„Intestinul nostru gros, colonul, este aproximativ două treimi din dimensiunea pe care ar avea-o dacă am fi cimpanzei, bonobo sau gorile. Astfel, avem stomacuri relativ plate, spre deosebire de cele bombate ale maimuțelor după o masă consistentă.”, a explicat Wrangham.

Pentru a acomoda aceste stomacuri mai mari, primatele neumane au pelvisuri largi și coaste evazate. Strămoșii noștri au pierdut aceste trăsături acum aproximativ 2 milioane de ani, spune Wrangham.

„Un alt aspect important este cea mai mare reducere a dimensiunii dinților de mestecat din istoria evoluției umane, care a avut loc tot în acea perioadă. Aceasta sugerează din nou că dieta s-a schimbat radical, devenind mai ușor de mestecat și mai moale.”, a adăugat cercetătorul.

Aceste schimbări au avut loc aproximativ în aceeași perioadă – acum 1,8 milioane de ani.^[sursa]

„Așadar, marea poveste este că gătitul a început acum aproximativ 1,9 milioane de ani, odată cu apariția speciei care se aseamănă cel mai mult cu noi în evoluția umană: Homo erectus. Cred că există o teorie foarte convingătoare care sugerează că gătitul și controlul focului au fost responsabile pentru evoluția Homo erectus.”, a afirmat Wrangham.

Cu toate acestea, în absența dovezilor clare ale folosirii controlate a focului din acea perioadă îndepărtată, ipoteza că Homo erectus a fost primul care a gătit rămâne subiect de dezbatere.

„Mulți cercetători încă explorează acest subiect, și probabil că o vor face mult timp de acum înainte. Nu sunt sigură că vom putea stabili vreodată cu exactitate momentul când a început gătitul.”, a adăugat Linscott.