Care este cel mai lung tunel din România și ce lungime are?

Care este cel mai lung tunel din România? Răspunsul scurt este tunelul Teliu, care măsoară o lungime de 4.369,5 metri. Bineînțeles, răspunsul pe larg este mult mai interesant, după cum vom vedea în cele ce urmează.

România, o țară cu un relief ce impune soluții inginerești îndrăznețe, se confruntă cu provocări semnificative în modernizarea infrastructurii sale de transport. O moștenire de investiții considerate de mulți specialiști ca fiind insuficiente de-a lungul deceniilor post-revoluționare a plasat țara, în special în privința rețelei de tuneluri rutiere și feroviare, într-o poziție defavorabilă pe harta Europei.

Paradoxal, unele dintre cele mai ambițioase proiecte de acest gen, adevărate monumente ale tehnicii, datează din prima jumătate a secolului XX, o perioadă în care viziunea inginerească încerca să stăpânească obstacolele naturale. Între anii 1924 și 1929, de pildă, a fost realizat cel mai mare tunel din țară, o lucrare ce dăinuie și astăzi.

Tunelul Teliu, cel mai lung tunel din România

Un reper emblematic al acestei epoci de pionierat este tunelul Teliu, situat pe magistrala feroviară Hărman – Întorsura Buzăului. Străpungând muntele pe raza comunei Teliu, în județul Brașov, acesta deține titlul de cel mai lung tunel de cale ferată din România. Cu o lungime impresionantă de 4.369,5 metri, lucrarea a fost proiectată pentru cale dublă și electrificată, anticipând nevoile viitoare. Construcția sa, o capodoperă a ingineriei germane, a fost încredințată renumitei firme Julius Berger, iar numele său, preluat de la pârâul Teliu, pe valea căruia șerpuiește linia ferată, amintește de armonia dintre om și natură.^[sursa]

Deși inaugurată oficial la 25 iunie 1931, viziunea din spatele acestei căi ferate era mai veche, parte a unui proiect ambițios ce urmărea să lege Brașovul de Buzău, traversând arcul carpatic. Pe versantul estic, un tronson între Buzău și Nehoiaș fusese deja finalizat încă din anul 1909, atestând eforturile timpurii de conectare a provinciilor istorice.

Provocările rețelei rutiere

Dacă rețeaua feroviară se mândrește cu Teliu, infrastructura rutieră reflectă, de asemenea, provocări similare în traversarea obstacolelor naturale. Deși lista tunelurilor rutiere demne de menționat este restrânsă în comparație cu standardele europene, există și aici exemple notabile. La granița dintre județele Galați și Vaslui, în zona localității Tălășmani, se află al doilea tunel ca lungime din țară, o lucrare de 3.330 de metri, esențială pentru fluidizarea traficului regional.

Însă, probabil cel mai cunoscut publicului larg și o veritabilă atracție a spectaculosului Transfăgărășan este tunelul Capra-Bâlea. Săpat în inima masivului Făgăraș și finalizat în anul 1972, acesta se întinde pe o distanță de 884 de metri, străpungând muntele pentru a lega cele două versante și a oferi călătorilor o experiență memorabilă la mari altitudini.

După o lungă perioadă de relativă stagnare în construcția de noi tuneluri de anvergură, un suflu nou pare să se contureze în peisajul infrastructurii românești. Autoritățile au în faza de proiectare sau execuție un nou tunel semnificativ, cu o lungime de aproape trei kilometri. Acesta urmează a fi realizat pe traseul din județul Sălaj al Autostrăzii Transilvania. Acest proiect, odată finalizat, ar putea marca un pas important în efortul României de a-și moderniza infrastructura vitală și de a depăși, cu ajutorul tehnologiei moderne, provocările unui relief complex, demn de măreția peisajelor sale.