Numărul celor care citesc de plăcere scade constant, iar efectele asupra creierului nostru ar putea fi mai mari decât ne imaginăm. Să vedem, așadar, ce se întâmplă de fapt în creierul oamenilor care nu citesc.
Conform unui studiu realizat de The Reading Agency, 50% dintre adulții din Marea Britanie declară că nu citesc în mod regulat – o creștere îngrijorătoare față de 42% în 2015. Mai mult, aproape un sfert dintre tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani spun că nu au fost niciodată cititori pasionați. Dar ce impact are acest fenomen asupra creierului nostru?
Creierul oamenilor care nu citesc este diferit
Preferința tot mai mare pentru conținut video în locul textului ar putea influența nu doar structura cerebrală, ci și evoluția noastră ca specie. Ce tip de creier au cititorii buni și cum se modifică acesta în lipsa lecturii? Un studiu recent realizat de Mikael Roll, profesor de fonetică la Universitatea Lund din Suedia, și publicat în NeuroImage, oferă câteva răspunsuri fascinante.[studiu]
Cum arată creierul cititorilor
Roll a analizat datele a peste 1.000 de participanți și a descoperit că cititorii cu abilități ridicate prezintă trăsături distincte în structura cerebrală. Două regiuni din emisfera stângă, esențiale pentru limbaj, se remarcă:
- Polul temporal anterior – această zonă ajută la asocierea și categorizarea informațiilor complexe. De exemplu, pentru a înțelege cuvântul „picior”, regiunea integrează informații vizuale, senzoriale și motorii despre cum arată, se simte și se mișcă picioarele.
- Girusul Heschl – situat în lobul temporal superior, găzduiește cortexul auditiv și este mai dezvoltat la cititorii buni, având o parte anterioară mai mare în emisfera stângă decât în cea dreaptă.
Aceste diferențe explică de ce cititorii buni procesează mai rapid și mai eficient cuvintele. Deși cititul pare o abilitate vizuală, recunoașterea sunetelor limbajului (conștientizarea fonologică) este un element-cheie al dezvoltării lecturii.
Ce se întâmplă dacă renunțăm la citit
Studiul arată că un girus Heschl mai subțire în emisfera stângă este asociat cu dificultăți de citire, inclusiv cu dislexia. Totuși, această variație structurală nu este limitată la dislexie. În populația generală, un cortex auditiv mai gros se corelează cu o abilitate mai bună de citire.
Dar mai gros înseamnă întotdeauna mai bine? Nu neapărat. Structurile cerebrale mai subțiri, dar mai extinse, pot facilita procesarea rapidă și precisă a limbajului, datorită izolației neuronale superioare oferite de mielină – substanța care accelerează comunicarea neurală. Pe de altă parte, regiuni precum polul temporal anterior, implicate în integrarea informațiilor complexe, beneficiază de o grosime mai mare pentru o procesare mai holistică.
Creierul nostru este remarcabil de maleabil. Studiile arată că învățarea intensă a unei limbi străine poate crește grosimea cortexului în zonele lingvistice. În mod similar, lectura influențează structura girusului Heschl și a polului temporal.
Dacă renunțăm la citit, capacitatea noastră de a interpreta lumea și de a înțelege gândurile altora ar putea scădea. Profesorul Roll avertizează că lectura nu este doar un gest personal, ci un serviciu adus umanității.[sursa]
De ce să nu renunțăm la citit?
Cititul nu este doar un exercițiu intelectual; este o activitate care modelează creierul, îmbunătățește empatia și susține gândirea critică. Fără acest „antrenament”, riscăm să pierdem abilități esențiale pentru interacțiunea socială și înțelegerea complexității lumii.
Așadar, dacă vrei să-ți menții creierul „în formă”, ia o carte și începe să citești. Este un gest simplu, dar cu beneficii extraordinare pentru tine și pentru societate.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
