Ce se întâmplă mai exact atunci când moare papa?

Atunci când moare papa, Biserica Catolică rămâne fără conducător până la alegerea unui nou pontif, o perioadă cunoscută sub numele de sede vacante („scaun vacant”). În timp ce catolicii din întreaga lume deplâng pierderea liderului lor spiritual, Vaticanul inițiază imediat procesul de pregătire atât pentru înmormântare, cât și pentru alegerea succesorului.

Ce se întâmplă când moare papa: confirmarea decesului

Tradițiile, ritualurile și protocoalele asociate morții unui papă au evoluat de-a lungul secolelor, dar, în general, confirmarea decesului revine camerlengo-ului (șambelanului Vaticanului).

Conform tradiției, camerlengo intră în camera în care se află trupul papei și îi așază un văl de mătase pe față. Apoi, îi rostește numele de botez de trei ori. O practică veche, care datează din secolul al XVII-lea, menționa că șambelanul lovea ușor fruntea papei cu un ciocan de argint pentru a verifica dacă există vreun răspuns. Deși nu există dovezi că această metodă mai este folosită în prezent, procesul se încheie cu rostirea cuvintelor latine „Vere Papa mortuus est” („Papa este cu adevărat mort”).

În anul 2024, Papa Francisc a modificat oficial procedurile funerare prin revizuirea Ordo Exsequiarum Romani Pontificis (Ordinul funeraliilor pentru pontifii romani). Dacă până acum confirmarea decesului avea loc în biroul papei – conform ediției aprobate de Papa Ioan Paul al II-lea în anul 1998 – noua ediție mută acest moment solemn în capela pontifului.^[sursa]

Sigilarea apartamentului papal și distrugerea Inelului Pescarului

Unul dintre cele mai simbolice momente post-mortem este îndepărtarea Inelului Pescarului de pe degetul papei. Acest inel, care era folosit pentru a autentifica documentele oficiale și pe care credincioșii îl sărutau în semn de respect, este rupt în bucăți și îngropat ulterior alături de pontif.

În plus, apartamentul papal este sigilat și rămâne închis până la alegerea noului papă, marcând astfel sfârșitul unei ere și începutul unui nou capitol pentru Biserica Catolică.

Anunțarea morții papei

După confirmarea decesului, Vaticanul anunță oficial moartea pontifului, iar clopotele Bazilicii Sfântul Petru încep să bată, la fel cum s-a întâmplat în anul 2005, când a murit Papa Ioan Paul al II-lea. Mii de credincioși adunați în Piața Sfântul Petru își exprimă durerea, dar și speranța că papa și-a găsit liniștea în ceruri.

În paralel, vestea se răspândește rapid în întreaga lume, iar bisericile trag clopotele, drapelele sunt coborâte, iar catolicii intră într-o perioadă de doliu numită novena. Timp de nouă zile, în Roma și în alte colțuri ale lumii au loc slujbe speciale de comemorare.

După deces, trupul papei este pregătit și depus într-un sicriu din lemn și zinc. Până la adoptarea celei de-a doua ediții a Ordo Exsequiarum Romani Pontificis, papii erau înmormântați în trei sicrie suprapuse – unul din chiparos, unul din plumb și unul din stejar. Papa Francisc a ales însă un sicriu mai simplu din lemn, reflectând dorința sa de a reduce fastul procesului funerar.

Spre deosebire de predecesorii săi, Papa Francisc a decis, de asemenea, că nu va fi expus public pe un catafalc, ci va fi vizibil doar în sicriul său. Această schimbare, potrivit Vaticanului, urmărește „simplificarea și adaptarea anumitor rituri, astfel încât celebrarea funeraliilor episcopului Romei să poată exprima mai bine credința Bisericii în Hristos cel Înviat.”

Îmbălsămare sau nu? O alegere personală

Tradițional, papii sunt îmbălsămați pentru a permite expunerea publică înainte de înmormântare. Totuși, Papa Ioan Paul al II-lea a ales să nu fie îmbălsămat în anul 2005, o decizie care a surprins pe mulți, inclusiv pe antreprenorul de pompe funebre Massimo Signracci. „A fost o tradiție din care ne-am simțit parte, fiind alături de Sfinții Părinți în acest moment solemn”, a declarat acesta.

În lipsa îmbălsămării, trupul lui Ioan Paul al II-lea a fost pregătit doar pentru o expunere de cinci zile, iar unii observatori au remarcat că fața sa părea neobișnuit de cenușie. După funeralii, a fost înmormântat în cripta Bazilicii Sfântul Petru.

Slujba de înmormântare a papei

Ceremonia funerară a papei are loc la Vatican și este condusă, în mod tradițional, de decanul Colegiului Cardinalilor. Cu toate acestea, există excepții. De exemplu, când Papa emerit Benedict al XVI-lea a murit în anul 2022, slujba sa de înmormântare a fost oficiată chiar de succesorul său, Papa Francisc – un moment istoric pentru Biserica Catolică.

Într-o lume în continuă schimbare, Vaticanul rămâne fidel tradițiilor sale, adaptându-le însă la realitățile moderne. Moartea unui papă marchează sfârșitul unei ere, dar și începutul unui nou capitol pentru Biserica Catolică.

Unde va fi înmormântat Papa Francisc?

După moartea unui papă, una dintre primele întrebări este legată de locul înmormântării sale. De-a lungul istoriei, majoritatea papilor au fost îngropați în Bazilica Sfântul Petru, însă Papa Francisc va urma o altă tradiție.

Conform noilor prevederi din Ordo Exsequiarum Romani Pontificis, papa nu mai trebuie să fie înmormântat obligatoriu la Vatican. Papa Francisc a exprimat dorința de a fi îngropat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, o biserică față de care are o „legătură foarte puternică”. Acolo se va alătura altor șase papi, inclusiv Papa Clement al IX-lea, ultimul pontif înmormântat acolo, în anul 1669.

Această decizie amintește de testamentul Papei Paul al VI-lea, care, la moartea sa din anul 1978, a cerut să fie îngropat fără un monument, doar cu o simplă piatră funerară. Pentru a-i respecta dorința, muncitorii au început imediat să-i sape mormântul în Bazilica Sfântul Petru.

Ce obiecte sunt incluse în sicriul papei?

Tradițional, în sicriul unui papă sunt incluse mai multe obiecte simbolice, printre care:

• Inelul Pescarului, care este rupt de camerlengo în prezența Colegiului Cardinalilor înainte de a fi plasat alături de trup;
• Rogito, un document oficial ce rezumă actele și documentele emise de papă pe parcursul pontificatului său;
• Monede sau alte documente relevante din timpul mandatului său.

Cum este ales noul papă?

Odată ce înmormântarea papei este finalizată, întreaga atenție se mută asupra procesului de alegere a succesorului său.

Conform tradiției, după moartea unui papă, toți membrii Colegiului Cardinalilor sunt chemați la Roma. Acest corp alege pontiful suprem încă din secolul al XII-lea, iar regulile procesului au fost perfecționate de-a lungul timpului.

Începând cu anul 2025, Colegiul Cardinalilor numără peste 200 de membri, însă doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani și aflați în stare bună de sănătate au drept de vot. Aceștia trebuie să se reunească în termen de 15 până la 20 de zile de la moartea sau demisia papei.

Conclavul: votul care decide viitorul Bisericii Catolice

Alegerea noului papă are loc în cadrul unui proces strict secret, cunoscut sub numele de conclav. Cardinalii sunt izolați în Vatican, iar accesul în Capela Sixtină este limitat doar la un număr restrâns de însoțitori autorizați.

Teoretic, orice cardinal poate deveni papă, dar în momentul în care începe conclavul, există deja câțiva favoriți. Votul continuă până când un candidat obține o majoritate de două treimi.

Unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale procesului de votare este fumul care iese din coșul Capelei Sixtine:

• Fumul negru indică faptul că votul nu a fost concludent și că procesul continuă;
• Fumul alb semnalează că un nou papă a fost ales, anunțând lumii că Biserica Catolică și-a găsit noul conducător spiritual.

Într-un moment istoric marcat de tradiție, schimbare și continuitate, alegerea noului papă este una dintre cele mai urmărite și semnificative decizii din lumea creștină.