Imaginează-ți scena: este anul 1758, în Germania. Este iarnă, așa că putem presupune cu siguranță că este un frig crunt, cu zăpada acoperind câmpurile și acoperișurile caselor. Aici îl întâlnim pe protagonistul acestei povești, fermierul și astronomul Johann Georg Palitzsch.
Astronomul scrutează cerul, așa cum face de ceva vreme, căutând un obiect foarte specific, unul care se preconiza că va reveni chiar în acel an. Dar anul este aproape de sfârșit, iar astăzi este Crăciunul. Ne putem imagina vântul și gerul care probabil îl deranjau pe Palitzsch, pe atunci în vârstă de 35 de ani, dar știm un lucru sigur: cerul este senin.
Știm asta pentru că el vede o nouă lumină apărând pe boltă. Este o cometă, exact acolo unde calculele spuneau că ar trebui să fie.
Momentul care a schimbat istoria astronomiei
Palitzsch este prima persoană care a văzut această cometă în acel an și, de fapt, prima persoană născută în anii 1700 care a văzut-o. Deși cometa fusese observată de oameni de milenii, revoluția pe care o subliniază observația lui Palitzsch este una fundamentală: el este primul om care a văzut-o știind deja exact unde va fi.
Astronomul amator german tocmai văzuse ceea ce avea să devină cunoscut sub numele de 1P/Halley – sau Cometa Halley – dovedind astfel, pentru prima dată, că aceste corpuri cerești sunt periodice, nu aleatorii, și că mișcarea lor poate fi prezisă, exact așa cum spusese Edmond Halley cu 50 de ani mai devreme.
„Cometa Halley este singura cometă cu perioadă scurtă care este ușor vizibilă de pe Pământ cu ochiul liber. Orbita sa solară de 75-76 de ani face posibilă observarea ei de două ori în timpul vieții unui om. Drept urmare, este cea mai observată cometă din istoria umanității, apărând în fiecare epocă istorică importantă”, a declarat Jake Foster, astronom la Observatorul Regal din Greenwich, pentru IFLScience.
Foster oferă și un exemplu fascinant: „Reprezentarea sa în Tapiseria de la Bayeux, după ce a apărut deasupra capetelor în timpul bătăliei de la Hastings în 1066”.
Cometă apărută de Crăciun: de la Steaua din Betleem la calculele gravitaționale
Cometa Halley este, fără îndoială, cometa prin excelență pentru umanitate, atât datorită regularității sale, cât și impactului său cultural. Există chiar o legătură surprinzătoare cu Crăciunul, dincolo de descoperirea lui Palitzsch.
Steaua din Betleem este reprezentată în mod obișnuit ca o cometă, iar acest lucru i se datorează lui Giotto di Bondone și extraordinarei sale fresce din anul 1305, Adorația magilor. Acolo, steaua de Crăciun este inspirată direct de propria observație a artistului italian asupra cometei Halley, în timpul trecerii sale din 1301.
Deși cometa a apărut constant de-a lungul istoriei, abia la sfârșitul anilor 1600 a devenit clar că numeroasele apariții erau, de fapt, același obiect. Edmond Halley, care avea să devină Astronom Regal, a reușit să calculeze că acea cometă din anul 1682 fusese prezentă anterior în apropierea centrului Sistemului Solar.
„Cercetările lui Halley au inclus studierea înregistrărilor astronomice ale două duzini de observații ale cometei care au avut loc între secolele al XIV-lea și al XVII-lea, examinând traiectoriile lor notate pe cer. S-a constatat că trei dintre aceste observații aveau modele orbitale similare – factori precum atingerea aceleiași distanțe maxime față de Soare (cunoscută sub numele de periheliu) și realizarea acestui lucru din același unghi”, a explicat Foster.
Aceste observații cheie au avut loc în anii 1531, 1607 și 1682, indicând o perioadă orbitală de 75-76 de ani. Halley a observat chiar că traiectoria cometei era influențată de forțele gravitaționale ale lui Jupiter și Saturn când se apropia de giganții gazoși, așa că a integrat acest detaliu în calculele sale pentru a-și face predicția și mai precisă.
Halley a văzut cometa cu ochii lui în anul 1682, la vârsta de 25 de ani. A prezis corect că se va întoarce în anul 1758, dar, din păcate, nu a apucat să-și vadă teoria confirmată, murind în anul 1742, la 85 de ani.
Cometa Halley
Explorează călătoria celei mai faimoase comete prin istorie. Selectează un an de mai jos pentru a vedea poziția cometei și contextul istoric.
O confirmare revoluționară a teoriei lui Newton
În acea noapte rece de Crăciun din 1758, Palitzsch a văzut-o și a documentat-o. Ulterior, mai mulți alți astronomi, printre care și astronomul jamaican Francis Williams, au observat-o în mod independent și au raportat evenimentul înainte ca obiectul să devină vizibil pentru restul planetei.
Redescoperirea cometei a fost un moment decisiv pentru știință. Halley folosise teoria gravitației lui Isaac Newton pentru a prezice revenirea cometei. Apariția ei exact când trebuia a demonstrat nu doar că legea lui Newton se aplică planetelor, ci și altor corpuri cerești. A arătat că este posibil să studiem și să prezicem mișcarea obiectelor din spațiu – chiar și a celor care apar și dispar – atâta timp cât avem suficiente date.
Întâlnirea din 1986 și ce ne așteaptă în 2061
Ultima vizită a lui Halley a avut loc în 1986, acum aproape 40 de ani. Deși trecerea sa din acel an nu a fost cea mai spectaculoasă vizual, a permis omenirii să încerce imposibilul cu acest obiect care ne-a fascinat și ne-a înspăimântat timp de milenii: am trimis o sondă să o „prindă”.
Deși NASA era sceptică în privința unei misiuni către o cometă (o încercare internațională anterioară fusese abandonată), Agenția Spațială Europeană (ESA) a lansat sonda Giotto. Numită, foarte potrivit, după artistul care a imortalizat cometa, aceasta a fost prima misiune ESA în spațiul profund, proiectată să întâlnească cometele Halley și Grigg–Skjellerup.
Mediul din jurul unei comete este intens, plin de gaz și praf eliberate de gheața sublimată la viteze mari. Totuși, Giotto a reușit nu doar să supraviețuiască întâlnirii, ci a și oferit cele mai apropiate imagini ale nucleului unei comete, a analizat compoziția sa de la o distanță incredibil de mică și a găsit prima dovadă a existenței materialului organic într-o cometă.
În prezent, Cometa Halley se află pe drumul său de întoarcere către sistemul solar interior. Așadar, avem toate motivele să ne entuziasmăm pentru anul 2061: se așteaptă ca aceasta să fie mult mai strălucitoare și mai apropiată decât data trecută. Vizita din 1986 a fost, de fapt, cea mai slabă apariție din ultimii 2.000 de ani, așa că data viitoare ne așteaptă un spectacol extraordinar – și știm deja că această cometă poate oferi cu adevărat așa ceva.
