De ce sunt temperaturile din deșert atât de scăzute pe timpul nopții, dacă ziua e caniculă?

Temperaturile din deșert variază foarte mult de la zi la noapte. Astfel, dacă plănuiești să vizitezi deșertul Sahara din nordul Africii, asigură-te că ai la tine suficientă apă și loțiune cu protecție solară. Însă, dacă intenționezi să petreci noaptea în deșert, nu uita să iei și un sac de dormit foarte călduros.

Acest lucru se datorează faptului că temperaturile din Sahara pot scădea drastic imediat ce apune Soarele. De la o medie de 38 de grade Celsius în timpul zilei, temperaturile pot ajunge la o medie de minus 4 grade Celsius pe timpul nopții.

Dar ce cauzează aceste schimbări dramatice de temperatură în deșerturile aride precum Sahara?^[sursa]

De ce sunt temperaturile din deșert atât de scăzute pe timpul nopții

Schimbările extreme de temperatură din deșerturile aride, care acoperă aproximativ 35% din suprafața terestră, sunt rezultatul unei combinații între doi factori principali: nisipul și umiditatea.

Spre deosebire de un termos, nisipul nu reține căldura foarte bine. Atunci când lumina și căldura Soarelui ating suprafața deșertului, granulele de nisip din stratul superior absorb căldura și o eliberează rapid în aer, conform unui raport al Jet Propulsion Laboratory al NASA din anul 2008.

În timpul zilei, această radiație încălzește excesiv aerul, determinând creșterea extremă a temperaturilor. Însă, odată cu apusul Soarelui, căldura acumulată de nisip se disipă rapid în aer, iar fără lumina solară care să reînnoiască acest proces, nisipul și împrejurimile devin foarte reci.

Factorii care contribuie la răcirea extremă din deșert

Totuși, pierderea rapidă a căldurii din nisip nu este singurul factor care determină scăderea dramatică a temperaturilor. La urma urmei, pe o plajă tropicală, odată cu apusul Soarelui, cel mai probabil nu vei avea nevoie de o jachetă groasă.

Principalul motiv pentru schimbările drastice de temperatură din deșert este aerul extrem de uscat. În deșerturile aride precum Sahara sau Atacama din Chile, umiditatea – cantitatea de vapori de apă din aer – este aproape inexistentă. Spre deosebire de nisip, apa are o capacitate ridicată de a reține căldura, ceea ce ajută la menținerea temperaturilor mai constante în alte regiuni.^[sursa]

Vaporii de apă din aer acționează precum o pătură invizibilă, reținând căldura aproape de sol și împiedicând-o să se disipeze în atmosferă. De asemenea, aerul cu umiditate crescută necesită mai multă energie pentru a se încălzi, ceea ce înseamnă că este nevoie de mai mult timp pentru ca această energie să se risipească, iar mediul să se răcească.

În deșerturi, lipsa umidității permite acestor regiuni aride să se încălzească rapid în timpul zilei, dar și să se răcească la fel de repede odată cu apusul Soarelui.

Cercetătorii încă analizează modul în care schimbările climatice vor influența zonele aride, însă este clar că „vom vedea cu siguranță schimbări”.

„Pentru majoritatea deșerturilor, anticipăm o creștere a temperaturilor medii cuprinsă între 1,7 și 2,2 grade Celsius.”, a declarat Dale DeNardo, de la Arizona State University, citat de descoperiri.ro.

Problema majoră este impactul schimbărilor climatice asupra cantității de precipitații anuale, de care depind milioane de specii care trăiesc în deșerturi. „Precipitațiile vor deveni mai puțin consistente, alternând între ani secetoși și ani ploioși. Totuși, chiar dacă vor exista mai mulți ani ploioși, un singur an secetos poate provoca probleme majore.”, a adăugat DeNardo.