Președintele ales al SUA a refuzat să excludă posibilitatea unui atac asupra Groenlandei, o insulă autonomă daneză și aliat NATO. Dar de ce își dorește Donald Trump Groenlanda și ce implicații ar putea avea acest lucru pentru UE și NATO?
Donald Trump a intensificat amenințarea de a folosi forța militară pentru a prelua controlul Groenlandei, un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei, alimentând tensiunile cu aliații europeni.
Trump a susținut marți că Danemarca ar trebui să cedeze teritoriul SUA pentru a „proteja lumea liberă”, amenințând că va impune sancțiuni economice statului membru al UE dacă refuză.
Comentariile sale au venit în contextul unei vizite a fiului său, Donald Trump Jr., pe insulă, alături de principalii consilieri ai președintelui ales.[sursa]
De ce este Groenlanda importantă pentru Trump?
Interesul lui Donald Trump pentru Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, cu o populație de aproximativ 57.000 de locuitori, este bine cunoscut încă de la prima sa președinție. La acea vreme, el le-ar fi cerut consilierilor să elaboreze planuri pentru achiziționarea insulei.
Groenlanda reprezintă un punct strategic datorită resurselor sale naturale, inclusiv pământuri rare și alte materii prime esențiale. În plus, topirea gheții arctice deschide noi oportunități pentru comerț, energie și transport, într-o regiune în care rivalii geopolitici, precum Rusia și China, își extind influența.
Reacția Europei
Retorica recentă a lui Trump a provocat indignare în Europa. Premierul danez, Mette Frederiksen, a răspuns ferm: „Groenlanda nu este de vânzare și nu va fi niciodată.”
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, l-a avertizat pe Trump să nu amenințe „frontierele suverane” ale Uniunii Europene.
„Suveranitatea statelor membre ale UE trebuie respectată”, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Statutul Groenlandei în UE și NATO
Groenlanda are o istorie complexă în relația cu Europa. După ce a fost un teritoriu al coroanei Norvegiei și Danemarcei timp de secole, insula a devenit oficial parte a Danemarcei în anul 1953. În anul 1979, Groenlanda a obținut statutul de teritoriu autonom și autoguvernat.
Guvernul Groenlandei are putere legislativă în domenii precum impozitele, comerțul și justiția, însă Danemarca continuă să gestioneze afacerile externe și politica de apărare.
Deși Groenlanda a fost parte a Comunității Economice Europene (CEE), precursoarea Uniunii Europene, a părăsit blocul comunitar în anul 1985, în urma unui referendum, din cauza dezacordurilor privind politicile de pescuit. Cu toate acestea, insula rămâne strâns legată de UE prin intermediul Danemarcei și are un statut special în relațiile internaționale.
Ca membru NATO, Groenlanda joacă un rol strategic crucial, fiind amplasată între America de Nord și Europa și găzduind baze militare importante, inclusiv baza aeriană Thule, operată de SUA.
Implicațiile pentru NATO și UE
Amenințările lui Trump complică relațiile dintre SUA și aliații săi europeni. Dacă Groenlanda ar deveni un teritoriu american, acest lucru ar putea consolida poziția SUA în regiunea arctică, dar ar genera tensiuni geopolitice semnificative.
Într-o perioadă în care cooperarea internațională este esențială pentru a contracara influența crescândă a Rusiei și Chinei în regiunea arctică, retorica agresivă a lui Trump riscă să fragmenteze alianțele occidentale.
În concluzie, Groenlanda nu este doar o insulă acoperită de gheață, ci un teritoriu cu o valoare strategică imensă, aflat în centrul unui joc geopolitic complex. Intențiile lui Donald Trump, indiferent dacă sunt serioase sau doar o strategie politică, au reușit să atragă atenția asupra unei regiuni care va juca un rol esențial în viitorul geopolitic al lumii.
Deși Groenlanda nu este un stat membru al Uniunii Europene, statutul său de teritoriu de peste mări îi conferă anumite avantaje. Insula beneficiază de acces la fondurile UE, iar locuitorii săi, considerați cetățeni ai UE, se bucură de libertatea de circulație în interiorul blocului comunitar.
În plus, Groenlanda este protejată de Tratatul Atlanticului de Nord, ceea ce înseamnă că un atac asupra insulei ar obliga aliații NATO, inclusiv SUA, să intervină pentru apărarea sa.
Euronews a încercat să obțină un punct de vedere oficial din partea NATO cu privire la comentariile președintelui ales Donald Trump, însă până acum nu a primit un răspuns.
De ce își dorește Trump Groenlanda
Donald Trump și-a justificat interesul față de Groenlanda invocând motive de securitate națională. Totuși, insula reprezintă mult mai mult decât un punct strategic: este un depozit bogat de resurse naturale esențiale în competiția geopolitică pentru dominație economică.
Topirea gheții arctice deschide noi oportunități comerciale și economice. Rutele comerciale prin Arctica devin mai scurte și mai rapide, iar accesul la resurse precum petrolul, gazele naturale și mineralele rare devine din ce în ce mai fezabil.
„Importanța strategică a Groenlandei crește în perioadele de instabilitate geopolitică”, a explicat Mikkel Runge Olesen, cercetător la Institutul danez pentru studii internaționale, într-un interviu pentru Euronews.
„Dacă relațiile dintre marile puteri sunt bune, în special în Arctica, atunci Groenlanda devine mai puțin valoroasă din punct de vedere strategic. Pe măsură ce SUA se pregătește pentru mai multe confruntări cu Rusia și China, prezența Groenlandei devine tot mai importantă.”, a declarat Olesen.
Cercetătorul a subliniat că interesul strategic al SUA în Groenlanda este dublu: consolidarea propriei prezențe și împiedicarea accesului rivalilor geopolitici.
Groenlanda joacă un rol esențial în strategia de apărare a SUA. Cea mai scurtă rută între America de Nord și Europa trece prin Arctica, deasupra Groenlandei, ceea ce face insula crucială pentru sistemul american de avertizare timpurie împotriva rachetelor balistice.
Baza spațială Pituffik, cunoscută anterior sub numele de Baza aeriană Thule, este cel mai nordic avanpost militar al SUA și un element cheie în supravegherea spațială și apărarea împotriva amenințărilor balistice.
Cum influențează mișcarea pentru independență viitorul Groenlandei?
În ultimii ani, mișcarea pentru independența Groenlandei a câștigat teren, alimentată de nemulțumirea față de trecutul colonial al Danemarcei. Printre motivele de indignare se numără dezvăluirile despre abuzurile autorităților daneze în secolul trecut, inclusiv o campanie forțată de control al natalității impusă femeilor groenlandeze în anii 1960 și 1970.
O Groenlandă independentă ar putea schimba semnificativ echilibrul geopolitic în regiune. Dacă insula și-ar câștiga autonomia completă, ar putea decide să negocieze direct cu marile puteri, precum SUA, Rusia sau China, privind accesul la resursele sale naturale și poziția sa strategică.
Totuși, independența ar aduce și provocări majore. În prezent, Groenlanda depinde semnificativ de subvențiile guvernului danez, care reprezintă aproximativ jumătate din bugetul său anual. O tranziție către independență ar necesita dezvoltarea rapidă a economiei locale, în special în sectoarele mineritului și energiei.
În temeiul unui acord semnat în anul 2009 cu Danemarca, Groenlanda are dreptul de a organiza un referendum privind independența, o posibilitate la care premierul Múte Egede a făcut aluzie în discursul său de Anul Nou de vinerea trecută.
„Istoria și condițiile actuale au arătat că relația noastră cu Regatul Danemarcei nu a reușit să creeze o egalitate deplină.”, a declarat Egede.
Independența Groenlandei: o provocare economică și geopolitică
Deși o Groenlandă independentă ar putea, teoretic, solicita aderarea la NATO, mulți experți sugerează că exemplul Islandei ar putea fi relevant. Islanda a devenit membru NATO după ce a obținut independența față de Danemarca.
Cu toate acestea, independența rămâne o perspectivă complicată pentru Groenlanda. Teritoriul depinde profund de finanțarea guvernului danez, care contribuie anual cu aproximativ 600 de milioane de euro – o sumă semnificativă în raport cu economia locală.
În acest context, SUA ar putea vedea o oportunitate strategică. O Groenlandă independentă ar putea beneficia de sprijin economic american, ceea ce ar spori influența SUA asupra teritoriului și ar întări poziția Washingtonului în regiunea arctică.
Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, a declarat miercuri că, deși Groenlanda „poate deveni independentă”, aceasta nu poate deveni un stat american.
Ce s-ar întâmpla dacă Trump ar încerca să cucerească Groenlanda prin forță?
Retorica lui Donald Trump este deosebit de alarmantă, deoarece sugerează posibilitatea utilizării forței militare împotriva unui alt stat membru NATO, Danemarca. Această situație este paradoxală, deoarece SUA, ca membru NATO, este obligată prin Tratatul Atlanticului de Nord să protejeze Danemarca în cazul unui atac.
Deși tensiunile între statele membre NATO nu sunt fără precedent – disputele teritoriale dintre Grecia și Turcia fiind un exemplu notabil – amenințările directe ale lui Trump la adresa Danemarcei vin într-un moment delicat pentru alianță. Europa este deja îngrijorată de posibilitatea ca o viitoare administrație Trump să slăbească NATO, o alianță esențială în contracararea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
În plus, Danemarca, ca stat membru al Uniunii Europene, ar putea activa articolul 42 alineatul (7) din Tratatul UE, cunoscut sub numele de „clauza de asistență reciprocă”. Aceasta obligă celelalte state membre ale UE să intervină în sprijinul unui membru atacat.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat miercuri că Groenlanda, ca teritoriu de peste mări al UE, ar beneficia de protecția acestei clauze.
O problemă mai mare decât Groenlanda
Doar retorica lui Trump ar putea fi suficientă pentru a stânjeni aliații europeni. Într-un moment în care blocul european se confruntă cu provocări legate de competitivitatea economică și securitatea proprie, amenințările la adresa unui stat membru UE și NATO complică și mai mult situația geopolitică.
„Amenințările de a utiliza forța militară și economică pentru a slăbi un stat membru reprezintă mai mult decât o problemă daneză”, a subliniat Mikkel Runge Olesen, cercetător la Institutul danez pentru studii internaționale.
Blocul european, deja fragilizat de invazia Rusiei în Ucraina, vede astfel de declarații ca pe un semnal îngrijorător privind unitatea alianțelor occidentale.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
