Detaliile indecente din cronici pe care manualele le ascund: cine au fost adevărații „domnitori fustangii” ai istoriei noastre

Dacă credeai că Ștefan cel Mare deține recordul absolut la capitolul aventuri amoroase, istoria reală are o surpriză pentru tine. În comparație cu „greii” care au domnit înainte sau după el, voievodul Moldovei pare aproape un sfânt, mai ales după căsătoria cu Maria Voichița. Ștefan cel Mare a avut un singur fiu nelegitim confirmat cu certitudine istorică, și anume pe Petru Rareș, care a devenit ulterior domnitor al Moldovei. Legendele populare vorbesc despre existența mai multor copii nelegitimi („copii din flori”), dar documentele vremii infirmă, în general, aceste ipoteze.

Cine au fost adevărații „domnitori fustangii”?

Manualele de istorie ne-au obișnuit cu portrete austere și supranume cuminți. Dar documentele vremii, de la cronici bizantine la letopisețe locale, pictează o realitate mult mai carnală. Cei mai apreciați lideri medievali au fost, adesea, și cei mai pătimași, iar „iubirea” lor a lăsat în urmă nu doar legende, ci și un șir lung de bastarzi care au destabilizat țara.

Iată adevărata față a domnitorilor români, așa cum reiese din textele istorice, necenzurate.

Mircea cel Bătrân: cavalerul occidental care a „umplut Dacia de fii nelegitimi”

Mircea cel Bătrân (1386-1418) nu este doar eroul de la Rovine sau strategul care a centralizat statul și a extins teritoriul Valahiei. A fost, în egală măsură, un bărbat extrem de chipeș și un cuceritor.

Istoricul P.P. Panaitescu ne oferă o descriere fascinantă a frescei originale de la Cozia, care ne arată un voievod departe de imaginea bunicului sfătos:

„Îl arată ca un cavaler apusean, un bărbat matur… îmbrăcat cu haine scumpe occidentale, dar cu câte un vultur bizantin cu două capete încoronate brodați… Sabia scurtă atârnă la brâu, legată cu o cingătoare scumpă închisă cu paftale”.

Cu plete, barbă rotundă și o eleganță care îmbina moda vestică cu cea bizantină, Mircea a avut un succes fulminant la femei. Însă prețul acestui succes a fost plătit de țară.

Cronicarul bizantin Chalkokondyl notează sec: „Având adesea legături în afara de căsătorie, a lăsat nu puţini fii nelegitimi în Dacia”. Istoricul Dukas confirmă și el că voievodul, „ducând o viaţă desfrânată, a avut mulţi copii naturali”.

Consecința istorică? Acești „copii din flori” (printre care s-a numărat și Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeș) nu s-au mulțumit cu anonimatul. După moartea lui Mircea, s-au luptat între ei pentru tron, aruncând țara într-un haos politic perfect pentru expansiunea otomană.

Alexandru cel Bun: 14 copii și o „moștenire” dezastruoasă

În Moldova, Alexandru cel Bun (1400-1432) a rămas în istorie ca un model de echilibru: a asigurat pacea prin diplomație, a reformat administrația și biserica. Dar supranumele de „Cel Bun” nu se referea la fidelitatea conjugală.

Documentele sugerează că voievodul a avut un apetit amoros similar cu cel al lui Mircea. Se presupune că a lăsat în urmă nu mai puțin de 14 copii nelegitimi. Dintre numeroasele sale amante, istoria a reținut doar numele Stanei, mama lui Ștefan al II-lea.

Istoricul Constantin C. Giurescu subliniază în „Istoria Românilor” că dezastrul din Țara Românească s-a replicat fidel și în Moldova:„Constatăm aceeaşi stare nenorocită… Fiii, legitimi sau nelegitimi, se luptă pentru moştenirea părintească”.

Prosperitatea construită în 32 de ani de domnie s-a risipit rapid în războaiele civile dintre frații vitregi.

Fiii lui Petru Rareș: de la desfrâu la crimă

Dacă Mircea și Alexandru au fost mari lideri cu slăbiciuni, urmașii lui Petru Rareș au transformat viciul în stil de viață, scandalizând curtea de la Suceava.

1. Iliaș al II-lea Rareș: Voievodul „turcit”

Crescut ca ostatic la Istanbul în casa lui Mehmed Sokoli, Iliaș (1546-1551) s-a întors în Moldova complet străin de valorile locale. Nu era nici războinic, nici administrator. Era dependent de luxul și plăcerile otomane.

Cronicarul Grigore Ureche îl descrie nemilos: „Dinafară se vedea pom înflorit, iar dinlăuntru – lac împuţit”. Textul cronicarului este explicit cu privire la preferințele sale sexuale, menționând că „ziua petrecea şi să dezmierda” cu sfetnici tineri turci, iar noaptea „cu turcoaice curvind”.

Sătul de critici și de viața aspră de la Suceava, a fugit înapoi la Istanbul pentru a-și continua viața de huzur.

2. Ștefan al VI-lea Rareș: amantul ucis de boieri

Fratele care i-a urmat la tron, Ștefan al VI-lea Rareș, nu a fost mai prejos, dar a avut o patimă diferită: soțiile boierilor. Deși era căsătorit cu Caterina și avea un fiu (Petru), Ștefan vâna boieroaicele tinere.

Istoricul Ștefan Gorovei notează în „Mușatinii” că era „foarte autoritar şi, pe deasupra, foarte desfrânat”, stârnind rapid ura nobilimii. Comportamentul său abuziv i-a adus sfârșitul: a fost asasinat de boieri în tabăra de la Țuțora, pe malul Prutului.

Mihnea cel Rău: sadism și teroare sexuală

Lista „pătimașilor” se încheie apoteotic în Valahia cu Mihnea cel Rău (1508-1509), fiul nelegitim al lui Vlad Țepeș. În cazul lui, desfrâul s-a împletit cu o cruzime patologică.

În doar un an de domnie, a reușit să terorizeze țara. Nu doar că a tras cu tunul în biserică și a prădat clerul, dar a folosit abuzul sexual ca armă de umilire. Călugărul Gavril Protul consemnează ororile: Mihnea le lua boierilor averile și „se culca cu jupânesele lor şi cu fetele lor înaintea ochilor lor”.

Torturile aplicate celor care se opuneau erau demne de porecla sa: „Unora le-a tăiat nasurile şi buzele, pre alţii i-a spânzurat şi pre alţii i-a înecat”. Evident, domnia sa s-a încheiat rapid, fiind înlăturat de pe tron de o boierime ajunsă la capătul răbdării.

Concluzia? Istoria reală este rareori morală. În spatele marilor victorii sau a dezastrelor naționale au stat, adesea, nu doar strategii militare, ci și patimi omenești scăpate de sub control.

Alte cazuri celebre

1. Alexandru Ioan Cuza (1859–1866) – Drama din „Triunghiul conjugal”

Poate cel mai faimos caz de infidelitate din istoria modernă a României.

• Situația: Deși era căsătorit cu Elena Cuza (o femeie devotată, dar care nu i-a putut oferi moștenitori), Domnitorul Unirii a trăit o pasiune mistuitoare pentru Maria Obrenovici (mama viitorului rege Milan al Serbiei).
• Copiii: A avut doi fii cu amanta sa: Alexandru „Sașa” (n. 1864) și Dimitrie (n. 1865).
• Detaliul șocant: Elena Cuza, într-un gest suprem de sacrificiu și iubire, i-a adoptat pe amândoi copiii soțului ei cu amanta, crescându-i ca pe propriii fii în Palatul Domnesc. Din păcate, ambii au avut destine tragice (Dimitrie s-a sinucis din dragoste, iar Sașa a murit tânăr de o boală de inimă).

2. Mihai Viteazul (1593–1601) – O fiică asumată

Marele unificator este perceput ca un erou militar auster, dar viața sa privată nu a fost lipsită de episoade extraconjugale.

• Copilul: Pe lângă copiii legitimi cu Doamna Stanca (Nicolae Pătrașcu și Florica), Mihai a avut o fiică nelegitimă recunoscută, numită Marula.
• Detaliul istoric: Mihai nu și-a ascuns fiica. Dimpotrivă, i-a asigurat un viitor, căsătorind-o cu un boier de rang înalt, Socol Cornățeanu. Mai mult, printr-un hrisov din 1599, voievodul îi dăruiește acesteia sate și moșii, numind-o explicit „fiica domniei mele”.

3. Regele Carol al II-lea (1930–1940) – „Regele Playboy”

Deși vorbim de perioada regalității moderne, Carol al II-lea continuă tradiția medievală a patimilor neînfrânate.

• Copiii:
  • Carol Mircea Lambrino: Rezultat din căsătoria morganatică (anulată ulterior) cu Zizi Lambrino. Deși nerecunoscut multă vreme de Casa Regală, justiția l-a confirmat ca fiu legitim târziu.
  • Mirel Marcovici: Un fiu mai puțin cunoscut, rezultat din relația cu o tânără evreică din Piatra Neamț, Mirella Marcovici. Copilul a trăit discret în Franța.
• Context: Carol al II-lea a fost definit de obsesia sa pentru Elena Lupescu, pentru care a renunțat la tron o dată și a riscat stabilitatea țării a doua oară.

4. Petru Cercel (1583–1585) – Aventurierul cosmopolit

Frate cu Mihai Viteazul, dar diametral opus ca stil. Un dandy european, poliglot și fascinat de curțile occidentale.

• Viața: A trăit ani buni la curtea Franței și la Istanbul. Era renumit pentru farmecul său personal.
• Urmașii: Cronicile străine menționează că a avut copii nelegitimi rezultați din aventuri cu doamne din nobilimea occidentală (precum venețianca Laura Baffo) sau cu cadâne din perioada petrecută la Constantinopol, înainte de a urca pe tronul Țării Românești.