Sistemul nostru Solar este un ansamblu de planete care orbiteazฤƒ รฎn jurul Soarelui, รฎncepรขnd de la cele mai apropiate de acesta ศ™i extinzรขndu-se spre exterior.

Planetele din Sistemul nostru Solar sunt: Mercur, Venus, Pฤƒmรขnt, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus ศ™i Neptun.

Dupฤƒ descoperirea sa รฎn anul 1930, Pluto a fost considerat o planetฤƒ ศ™i inclus รฎn Sistemul Solar, ceea ce a fฤƒcut ca, pentru o vreme, Sistemul nostru Solar sฤƒ aibฤƒ nouฤƒ planete. Totuศ™i, la sfรขrศ™itul anilor 1990, astronomii au รฎnceput sฤƒ dezbatฤƒ statutul lui Pluto. รŽn cele din urmฤƒ, รฎn anul 2006, Pluto a fost reclasificat ca planetฤƒ piticฤƒ ศ™i a fost exclus din lista planetelor majore ale Sistemului Solar.

Din ce este format Sistemul Solar
Din ce este format Sistemul Solar

Care sunt planetele interioare ศ™i exterioare?

Cele patru planete interioare, cele mai apropiate de Soare, sunt Mercur, Venus, Pฤƒmรขnt ศ™i Marte. Aceste planete sunt cunoscute ศ™i sub denumirea de โ€žplanete terestreโ€ datoritฤƒ suprafeศ›elor lor stรขncoase.

Cele patru planete exterioare, mai mari, sunt Jupiter, Saturn, Uranus ศ™i Neptun. Acestea au primit numele unor mari zei romani (precum Jupiter) datoritฤƒ dimensiunilor lor impresionante comparativ cu planetele terestre.

Aceste planete sunt รฎn principal formate din gaze precum hidrogenul, heliul ศ™i amoniacul, mai degrabฤƒ decรขt din suprafeศ›e stรขncoase. Jupiter ศ™i Saturn sunt denumiศ›i adesea โ€žgiganศ›i gazoศ™iโ€, รฎn timp ce Uranus ศ™i Neptun sunt cunoscuศ›i ca โ€žgiganศ›i de gheaศ›ฤƒโ€. Aceasta deoarece Uranus ศ™i Neptun conศ›in mai multฤƒ apฤƒ ศ™i alte substanศ›e care formeazฤƒ gheaศ›ฤƒ, care se cristalizeazฤƒ รฎn nori รฎn condiศ›iile extrem de reci ale acestor planete.[sursa]

Din ce este format Sistemul Solar

รŽncepรขnd cu cea mai apropiatฤƒ planetฤƒ de Soare, Mercur รฎศ™i completeazฤƒ orbita รฎn jurul Soarelui รฎn doar 88 de zile. De asemenea, este cea mai micฤƒ dintre planete, fiind doar puศ›in mai mare decรขt Luna Pฤƒmรขntului. Din cauza apropierii sale de Soare, temperaturile pe Mercur fluctueazฤƒ dramatic รฎntre zi ศ™i noapte.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  De ce Franลฃa a fฤƒcut cadou Statuia Libertฤƒลฃii Statelor Unite ale Americii

A doua planetฤƒ de la Soare este Venus, care are o dimensiune similarฤƒ cu cea a Pฤƒmรขntului. Totuศ™i, spre deosebire de Pฤƒmรขnt, atmosfera lui Venus este extrem de toxicฤƒ, fiind compusฤƒ รฎn principal din nori de acid sulfuric. Din acest motiv, Venus este un exemplu extrem al efectului de serฤƒ, cu temperaturi medii pe suprafaศ›ฤƒ ce ajung la 465 grade Celsius.

Urmฤƒtoarea planetฤƒ este Pฤƒmรขntul, a treia planetฤƒ de la Soare. Aproximativ douฤƒ treimi din suprafaศ›a Pฤƒmรขntului sunt acoperite de apฤƒ, iar aceasta este singura lume cunoscutฤƒ din Sistemul Solar care susศ›ine viaศ›a. Planeta noastrฤƒ รฎศ™i completeazฤƒ rotaศ›ia รฎn jurul Soarelui รฎn 365 de zile.

A patra planetฤƒ de la Soare este Marte, un deศ™ert rece ศ™i prฤƒfuit. Praful marศ›ian este compus din oxizi de fier, ceea ce conferฤƒ planetei culoarea sa roศ™ie distinctivฤƒ. Marte รฎmpฤƒrtฤƒศ™eศ™te multe asemฤƒnฤƒri cu Pฤƒmรขntul, inclusiv terenuri stรขncoase, munศ›i, vฤƒi, canioane ศ™i furtuni. Este cea mai studiatฤƒ planetฤƒ din Sistemul Solar, dupฤƒ Pฤƒmรขnt.

A cincea planetฤƒ de la Soare este Jupiter, un gigant gazos care este cea mai mare planetฤƒ din Sistemul nostru Solar. Este de douฤƒ ori mai masiv decรขt toate celelalte planete combinate, conform NASA. Norii รฎnvolburaศ›i de pe Jupiter sunt coloraศ›i datoritฤƒ diverselor tipuri de gaze din atmosferฤƒ.

Publicitate

A ศ™asea planetฤƒ de la Soare este Saturn, cunoscutฤƒ รฎn special pentru inelele sale. Aceste inele sunt compuse din gheaศ›ฤƒ ศ™i rocฤƒ, iar oamenii de ศ™tiinศ›ฤƒ nu sunt รฎncฤƒ siguri cum s-au format. Saturn este รฎn mare parte format din hidrogen ศ™i heliu ศ™i are numeroศ™i sateliศ›i.

A ศ™aptea planetฤƒ de la Soare este Uranus, o planetฤƒ ciudatฤƒ comparativ cu celelalte, deoarece se roteศ™te de la est la vest, la fel ca Venus. รŽnsฤƒ, spre deosebire de Venus sau de orice altฤƒ planetฤƒ, ecuatorul lui Uranus este aproape perpendicular pe orbita sa, ceea ce รฎnseamnฤƒ cฤƒ planeta orbiteazฤƒ pe o parte.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  Coliziunea dintre Calea Lactee ศ™i Andromeda este departe de a fi inevitabilฤƒ, aratฤƒ un studiu recent

Ultima planetฤƒ de la Soare este Neptun, avรขnd o dimensiune aproximativ similarฤƒ cu Uranus. Este cunoscutฤƒ pentru vรขnturile sale extrem de puternice ศ™i pentru frigul sฤƒu extrem, datorat distanศ›ei faศ›ฤƒ de Soare. Neptun este de peste 30 de ori mai departe de Soare decรขt Pฤƒmรขntul.

Curiozitฤƒศ›i despre Sistemul Solar

Sistemul Solar continuฤƒ sฤƒ stรขrneascฤƒ interesul ศ™i curiozitatea pรขnฤƒ รฎn zilele noastre. Deศ™i Marte este cea mai รฎndepฤƒrtatฤƒ planetฤƒ studiatฤƒ รฎn detaliu pรขnฤƒ acum, oamenii de ศ™tiinศ›ฤƒ sperฤƒ cฤƒ, รฎntr-o zi, vom descoperi secretele planetelor ศ™i mai รฎndepฤƒrtate. Iatฤƒ cรขteva curiozitฤƒลฃi despre Sistemul Solar:

  • Marea Patฤƒ Roศ™ie a lui Jupiter: Este un uriaศ™ anticiclon (furtunฤƒ) care se aflฤƒ pe Jupiter de peste 350 de ani. Aceastฤƒ furtunฤƒ este atรขt de mare รฎncรขt ar putea รฎnghiศ›i de trei ori Pฤƒmรขntul รฎn interiorul ei;
  • Temperaturile extreme de pe Mercur: Deศ™i este cea mai apropiatฤƒ planetฤƒ de Soare, Mercur are fluctuaศ›ii mari de temperaturฤƒ, atingรขnd pรขnฤƒ la 430ยฐC รฎn timpul zilei ศ™i scฤƒzรขnd la -180ยฐC noaptea, din cauza lipsei unei atmosfere care sฤƒ reศ›inฤƒ cฤƒldura;
  • Anul lung al lui Neptun: Dureazฤƒ aproximativ 165 de ani tereศ™tri pentru ca Neptun sฤƒ facฤƒ o rotaศ›ie completฤƒ รฎn jurul Soarelui. De la descoperirea sa รฎn 1846, Neptun a completat o singurฤƒ orbitฤƒ รฎn 2011;
  • Pluto ศ™i inima sa de gheaศ›ฤƒ: Deศ™i nu mai este consideratฤƒ o planetฤƒ majorฤƒ, Pluto are un mare gheศ›ar รฎn formฤƒ de inimฤƒ, numit Sputnik Planitia, care se รฎntinde pe aproximativ 1.000 km;
  • Inelul ciudat al lui Haumea: Haumea, o planetฤƒ piticฤƒ din Centura Kuiper, are o formฤƒ alungitฤƒ ศ™i un inel subศ›ire care o รฎnconjoarฤƒ, un fenomen rar pentru un corp atรขt de mic din Sistemul Solar;
  • Vรขnturile puternice de pe Neptun: Vรขnturile de pe Neptun pot atinge viteze supersonice de pรขnฤƒ la 2.100 km/h, cele mai rapide รฎnregistrate รฎn Sistemul Solar;
  • O zi pe Venus: O zi pe Venus (timpul necesar pentru o rotaศ›ie completฤƒ รฎn jurul axei sale) este mai lungฤƒ decรขt un an venusian (timpul necesar pentru a orbita Soarele). O zi pe Venus dureazฤƒ 243 de zile tereศ™tri, รฎn timp ce un an dureazฤƒ 225 de zile tereศ™tri;
  • Oceanul ascuns de pe Europa: Europa, unul dintre sateliศ›ii lui Jupiter, are un ocean subteran vast, ascuns sub o crustฤƒ groasฤƒ de gheaศ›ฤƒ. Acest ocean ar putea conศ›ine mai multฤƒ apฤƒ decรขt toate oceanele de pe Pฤƒmรขnt;
  • Atmosfera bizarฤƒ a lui Titan: Titan, cel mai mare satelit al lui Saturn, este singurul satelit din Sistemul Solar cu o atmosferฤƒ densฤƒ. Aceasta este compusฤƒ รฎn mare parte din azot ศ™i conศ›ine lacuri ศ™i rรขuri de metan ศ™i etan lichid;
  • Erupศ›iile de pe Enceladus: Enceladus, un alt satelit al lui Saturn, are gheizere care expulzeazฤƒ apฤƒ sฤƒratฤƒ ศ™i particule de gheaศ›ฤƒ รฎn spaศ›iu. Aceste erupศ›ii provin dintr-un ocean subteran ศ™i sugereazฤƒ cฤƒ Enceladus ar putea susศ›ine viaศ›ฤƒ microbianฤƒ.

Abonaลฃi-vฤƒ la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic ลŸi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci cรขnd publicฤƒm articole interesante: