Sistemul nostru Solar este un ansamblu de planete care orbiteazฤ รฎn jurul Soarelui, รฎncepรขnd de la cele mai apropiate de acesta ศi extinzรขndu-se spre exterior.
Planetele din Sistemul nostru Solar sunt: Mercur, Venus, Pฤmรขnt, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus ศi Neptun.
Dupฤ descoperirea sa รฎn anul 1930, Pluto a fost considerat o planetฤ ศi inclus รฎn Sistemul Solar, ceea ce a fฤcut ca, pentru o vreme, Sistemul nostru Solar sฤ aibฤ nouฤ planete. Totuศi, la sfรขrศitul anilor 1990, astronomii au รฎnceput sฤ dezbatฤ statutul lui Pluto. รn cele din urmฤ, รฎn anul 2006, Pluto a fost reclasificat ca planetฤ piticฤ ศi a fost exclus din lista planetelor majore ale Sistemului Solar.
Care sunt planetele interioare ศi exterioare?
Cele patru planete interioare, cele mai apropiate de Soare, sunt Mercur, Venus, Pฤmรขnt ศi Marte. Aceste planete sunt cunoscute ศi sub denumirea de โplanete terestreโ datoritฤ suprafeศelor lor stรขncoase.
Cele patru planete exterioare, mai mari, sunt Jupiter, Saturn, Uranus ศi Neptun. Acestea au primit numele unor mari zei romani (precum Jupiter) datoritฤ dimensiunilor lor impresionante comparativ cu planetele terestre.
Aceste planete sunt รฎn principal formate din gaze precum hidrogenul, heliul ศi amoniacul, mai degrabฤ decรขt din suprafeศe stรขncoase. Jupiter ศi Saturn sunt denumiศi adesea โgiganศi gazoศiโ, รฎn timp ce Uranus ศi Neptun sunt cunoscuศi ca โgiganศi de gheaศฤโ. Aceasta deoarece Uranus ศi Neptun conศin mai multฤ apฤ ศi alte substanศe care formeazฤ gheaศฤ, care se cristalizeazฤ รฎn nori รฎn condiศiile extrem de reci ale acestor planete.[sursa]
Din ce este format Sistemul Solar
รncepรขnd cu cea mai apropiatฤ planetฤ de Soare, Mercur รฎศi completeazฤ orbita รฎn jurul Soarelui รฎn doar 88 de zile. De asemenea, este cea mai micฤ dintre planete, fiind doar puศin mai mare decรขt Luna Pฤmรขntului. Din cauza apropierii sale de Soare, temperaturile pe Mercur fluctueazฤ dramatic รฎntre zi ศi noapte.
A doua planetฤ de la Soare este Venus, care are o dimensiune similarฤ cu cea a Pฤmรขntului. Totuศi, spre deosebire de Pฤmรขnt, atmosfera lui Venus este extrem de toxicฤ, fiind compusฤ รฎn principal din nori de acid sulfuric. Din acest motiv, Venus este un exemplu extrem al efectului de serฤ, cu temperaturi medii pe suprafaศฤ ce ajung la 465 grade Celsius.
Urmฤtoarea planetฤ este Pฤmรขntul, a treia planetฤ de la Soare. Aproximativ douฤ treimi din suprafaศa Pฤmรขntului sunt acoperite de apฤ, iar aceasta este singura lume cunoscutฤ din Sistemul Solar care susศine viaศa. Planeta noastrฤ รฎศi completeazฤ rotaศia รฎn jurul Soarelui รฎn 365 de zile.
A patra planetฤ de la Soare este Marte, un deศert rece ศi prฤfuit. Praful marศian este compus din oxizi de fier, ceea ce conferฤ planetei culoarea sa roศie distinctivฤ. Marte รฎmpฤrtฤศeศte multe asemฤnฤri cu Pฤmรขntul, inclusiv terenuri stรขncoase, munศi, vฤi, canioane ศi furtuni. Este cea mai studiatฤ planetฤ din Sistemul Solar, dupฤ Pฤmรขnt.
A cincea planetฤ de la Soare este Jupiter, un gigant gazos care este cea mai mare planetฤ din Sistemul nostru Solar. Este de douฤ ori mai masiv decรขt toate celelalte planete combinate, conform NASA. Norii รฎnvolburaศi de pe Jupiter sunt coloraศi datoritฤ diverselor tipuri de gaze din atmosferฤ.
A ศasea planetฤ de la Soare este Saturn, cunoscutฤ รฎn special pentru inelele sale. Aceste inele sunt compuse din gheaศฤ ศi rocฤ, iar oamenii de ศtiinศฤ nu sunt รฎncฤ siguri cum s-au format. Saturn este รฎn mare parte format din hidrogen ศi heliu ศi are numeroศi sateliศi.
A ศaptea planetฤ de la Soare este Uranus, o planetฤ ciudatฤ comparativ cu celelalte, deoarece se roteศte de la est la vest, la fel ca Venus. รnsฤ, spre deosebire de Venus sau de orice altฤ planetฤ, ecuatorul lui Uranus este aproape perpendicular pe orbita sa, ceea ce รฎnseamnฤ cฤ planeta orbiteazฤ pe o parte.
Ultima planetฤ de la Soare este Neptun, avรขnd o dimensiune aproximativ similarฤ cu Uranus. Este cunoscutฤ pentru vรขnturile sale extrem de puternice ศi pentru frigul sฤu extrem, datorat distanศei faศฤ de Soare. Neptun este de peste 30 de ori mai departe de Soare decรขt Pฤmรขntul.
Curiozitฤศi despre Sistemul Solar
Sistemul Solar continuฤ sฤ stรขrneascฤ interesul ศi curiozitatea pรขnฤ รฎn zilele noastre. Deศi Marte este cea mai รฎndepฤrtatฤ planetฤ studiatฤ รฎn detaliu pรขnฤ acum, oamenii de ศtiinศฤ sperฤ cฤ, รฎntr-o zi, vom descoperi secretele planetelor ศi mai รฎndepฤrtate. Iatฤ cรขteva curiozitฤลฃi despre Sistemul Solar:
- Marea Patฤ Roศie a lui Jupiter: Este un uriaศ anticiclon (furtunฤ) care se aflฤ pe Jupiter de peste 350 de ani. Aceastฤ furtunฤ este atรขt de mare รฎncรขt ar putea รฎnghiศi de trei ori Pฤmรขntul รฎn interiorul ei;
- Temperaturile extreme de pe Mercur: Deศi este cea mai apropiatฤ planetฤ de Soare, Mercur are fluctuaศii mari de temperaturฤ, atingรขnd pรขnฤ la 430ยฐC รฎn timpul zilei ศi scฤzรขnd la -180ยฐC noaptea, din cauza lipsei unei atmosfere care sฤ reศinฤ cฤldura;
- Anul lung al lui Neptun: Dureazฤ aproximativ 165 de ani tereศtri pentru ca Neptun sฤ facฤ o rotaศie completฤ รฎn jurul Soarelui. De la descoperirea sa รฎn 1846, Neptun a completat o singurฤ orbitฤ รฎn 2011;
- Pluto ศi inima sa de gheaศฤ: Deศi nu mai este consideratฤ o planetฤ majorฤ, Pluto are un mare gheศar รฎn formฤ de inimฤ, numit Sputnik Planitia, care se รฎntinde pe aproximativ 1.000 km;
- Inelul ciudat al lui Haumea: Haumea, o planetฤ piticฤ din Centura Kuiper, are o formฤ alungitฤ ศi un inel subศire care o รฎnconjoarฤ, un fenomen rar pentru un corp atรขt de mic din Sistemul Solar;
- Vรขnturile puternice de pe Neptun: Vรขnturile de pe Neptun pot atinge viteze supersonice de pรขnฤ la 2.100 km/h, cele mai rapide รฎnregistrate รฎn Sistemul Solar;
- O zi pe Venus: O zi pe Venus (timpul necesar pentru o rotaศie completฤ รฎn jurul axei sale) este mai lungฤ decรขt un an venusian (timpul necesar pentru a orbita Soarele). O zi pe Venus dureazฤ 243 de zile tereศtri, รฎn timp ce un an dureazฤ 225 de zile tereศtri;
- Oceanul ascuns de pe Europa: Europa, unul dintre sateliศii lui Jupiter, are un ocean subteran vast, ascuns sub o crustฤ groasฤ de gheaศฤ. Acest ocean ar putea conศine mai multฤ apฤ decรขt toate oceanele de pe Pฤmรขnt;
- Atmosfera bizarฤ a lui Titan: Titan, cel mai mare satelit al lui Saturn, este singurul satelit din Sistemul Solar cu o atmosferฤ densฤ. Aceasta este compusฤ รฎn mare parte din azot ศi conศine lacuri ศi rรขuri de metan ศi etan lichid;
- Erupศiile de pe Enceladus: Enceladus, un alt satelit al lui Saturn, are gheizere care expulzeazฤ apฤ sฤratฤ ศi particule de gheaศฤ รฎn spaศiu. Aceste erupศii provin dintr-un ocean subteran ศi sugereazฤ cฤ Enceladus ar putea susศine viaศฤ microbianฤ.
Abonaลฃi-vฤ la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic ลi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci cรขnd publicฤm articole interesante: