Senzațiile de rece nu călătoresc spre creier pe aceeași cale ca cele de cald. O echipă de cercetători a cartografiat în premieră circuitul neural complet dedicat percepției frigului, de la piele la creier, descoperind că organismul folosește „autostrăzi” separate pentru a decoda temperaturile.
Publicat pe 28 iulie 2025 în revista Nature Communications, studiul demonstrează că temperaturile reci au o cale individuală, dedicată, contrazicând ideea anterioară a neurologilor conform căreia toate senzațiile de temperatură, de la răcoare la arsură, foloseau aceeași cale generală.
„Această cercetare reprezintă o schimbare importantă în modul în care înțelegem percepția senzorială. Acest lucru nu numai că ne rafinează înțelegerea, dar deschide și ușa către linii de cercetare complet noi privind modul în care sistemul nostru nervos procesează diferite tipuri de informații senzoriale.”, a declarat coautorul studiului, Bo Duan, profesor de biologie moleculară, celulară și a dezvoltării la Universitatea din Michigan, citat de publicația Live Science.
Deși cercetarea a fost efectuată pe șoareci, oamenii de știință susțin că aceleași circuite se regăsesc cel mai probabil și la oameni, deoarece componentele de bază ale căii de detectare a frigului sunt comune.
Frigul și căldura nu se întâlnesc niciodată în creier
Folosind o combinație de tehnici avansate de imagistică, monitorizare electrică, analize comportamentale și date genetice, echipa a urmărit „schema de cablare” a senzației de frig de la piele până la creier.
Procesul începe cu senzori specifici din piele, reglați pentru temperaturi reci (între 15 și 25 de grade Celsius). Acești senzori, a căror descoperire a contribuit la acordarea Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 2021, excită neuronii senzoriali la activare. Aceștia, la rândul lor, trimit semnale către măduva spinării.
Aici are loc o descoperire cheie a studiului: semnalul de rece este amplificat de un grup de celule specializate, numite interneuroni, înainte de a fi transmis mai departe către creier. Într-un experiment, când cercetătorii au dezactivat acești interneuroni la șoareci, rozătoarele nu au mai reacționat la temperaturi scăzute. Mai mult, s-a observat că acești interneuroni răspund exclusiv la semnale de rece, ignorând stimulii calzi.
Implicații pentru medicină și pașii următori
Înțelegerea acestor căi distincte deschide noi posibilități terapeutice. De exemplu, unii pacienți cu cancer care urmează chimioterapie dezvoltă alodinie la frig, o afecțiune în care chiar și o răcoare ușoară devine extrem de dureroasă.
„Prin înțelegerea circuitului specific pentru senzația de frig, am putea dezvolta terapii care vizează această cale pentru a reduce astfel de efecte secundare”, a sugerat Duan.
Echipa de cercetare speră acum să exploreze modul în care această cale nou descoperită interacționează cu alte circuite senzoriale, precum cele pentru durere și mâncărime, și cum perturbările din aceste sisteme pot duce la sensibilitate alterată la temperatură.
„Există încă multe circuite senzoriale în creier pe care nu le înțelegem pe deplin, iar studiul nostru este doar un exemplu al modului în care cartografierea acestora poate duce la noi descoperiri interesante”, a concluzionat Duan.
