Inteligența artificială a descoperit peste 27.000 de asteroizi trecuți cu vederea în imagini vechi ale telescoapelor

Peste 27.000 de asteroizi trecuți cu vederea în imagini vechi, au fost identificaţi cu ajutorul inteligenţei artificiale. Iar acest lucru ne duce cu gândul la o veche vorbă a cercetătorilor din domeniu: „cheia pentru a proteja Pământul de a fi lovit de asteroizi este să știm unde se află toţi aceştia”.

Mai mult de 27.000 de asteroizi din sistemul nostru solar au fost trecuți cu vederea în imaginile existente ale telescoapelor. Dar, datorită unui nou algoritm alimentat de inteligența artificială, avem acum un adevărat catalog al acestora.

Aceşti asteroizi trecuți cu vederea ar putea fi periculoşi pentru Terra

Oamenii de știință din spatele acestei descoperiri spun că instrumentul facilitează găsirea și urmărirea a milioane de asteroizi, inclusiv a celor potențial periculoși care ar putea lovi Pământul într-o zi. Este vorba despre acele roci spațiale amenințătoare pentru care lumea ar avea nevoie de ani de zile de avertizare în avans înainte de a încerca să le devieze departe de planeta noastră.

Cei mai mulți dintre asteroizii nou descoperiți se află în centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter, unde oamenii de știință au catalogat deja peste 1,3 milioane de astfel de fragmente stâncoase în ultimii 200 de ani.^[sursa]

Cea mai recentă „pradă”, descoperită în aproximativ cinci săptămâni, include, de asemenea, aproximativ 150 de roci spațiale a căror traiectorie le face să plutească pe orbita Pământului; totuși, pentru a fi clar, niciunul dintre acești „asteroizi apropiați de Pământ” nu pare să fie pe o traiectorie de coliziune cu planeta noastră. Alții sunt troieni care urmăresc planeta Jupiter pe orbita sa în jurul Soarelui.

Observațiile acestor asteroizi nu au fost încă transmise și acceptate de către Centrul pentru Planete Mici al Uniunii Astronomice Internaționale, organismul oficial responsabil pentru descoperirile de asteroizi.

În mod convențional, astronomii descoperă noi asteroizi prin studierea unor zone de pe cerul nostru la nesfârșit, prin intermediul imaginilor obținute cu ajutorul telescoapelor de mai multe ori în fiecare noapte – de obicei la fiecare câteva ore. În timp ce planetele, stelele și galaxiile din fundal rămân neschimbate de la o imagine la alta, asteroizii sunt reperați ca pete de lumină care se mișcă vizibil, care sunt apoi marcate și verificate. De aici, orbitele acestor asteroizi sunt determinate și monitorizate.

„Aceasta este cu adevărat o treabă pentru inteligența artificială„, a declarat Ed Lu, director executiv al Asteroid Institute și cofondator al Fundației B612, la începutul lunii trecute, în timpul unei discuții despre descoperire. De fapt, instrumentele de inteligență artificială concepute pentru căutarea asteroizilor se apropie deja de nivelurile care pot fi atinse de oameni, a spus Lu: „Cred că vom depăși rapid acest nivel în următoarele câteva săptămâni”.

Algoritmul dezvoltat de echipa lui Lu, cunoscut sub numele de Tracklet-less Heliocentric Orbit Recovery, sau THOR, a analizat peste 400.000 de imagini de arhivă ale cerului păstrate de National Optical-Infrared Astronomy Research Laboratory, sau NOIRLab.

Atâta timp cât există aproximativ cinci observații în 30 de zile asociate cu aceeași secțiune a cerului, algoritmul se poate pune la treabă. Acesta este antrenat pe un set mare de date care îl face capabil să analizeze până la 1,7 miliarde de puncte luminoase într-o singură imagine de telescop. Acesta este conceput pentru a cerceta și a conecta un punct luminos dintr-o imagine a cerului cu un altul dintr-o altă imagine și a determina dacă ambele puncte luminoase reprezintă același obiect – de cele mai multe ori, acest lucru indică un asteroid care se deplasează prin spațiu, potrivit unei descrieri a algoritmului de către Fundația B612.

Cercetătorii nu folosesc un telescop, ci analizează datele existente

„Nu deținem un telescop, nu operăm un telescop. Facem acest lucru din perspectiva științei datelor.”, a declarat Ed Lu în timpul discuției.

Oamenii de știință și-au scalat algoritmul folosind Google Cloud, a cărui putere de calcul și servicii de stocare a datelor le-a facilitat cercetătorilor testarea a mii de orbite ale asteroizilor candidați, potrivit unui comunicat.^[sursa]

„Nu numai că putem găsi asteroizi în seturi de date care nu au fost niciodată destinate pentru aceasta, dar putem face ca orice alt telescop din lume să fie mai bun în găsirea asteroizilor. Este o schimbare în modul în care se face astronomie”, a mai declarat Ed Lu.

În anul 2022, aceeași echipă de oameni de știință a folosit THOR pentru a descoperi 100 de asteroizi care nu fuseseră detectați în imaginile telescoapelor existente. Alte echipe de astronomi au folosit, de asemenea, inteligența artificială pentru a găsi noi asteroizi. Cu doar două săptămâni în urmă, de exemplu, mai mulţi cercetători amatori au condus antrenarea unui algoritm care a dus la descoperirea a 1.000 de asteroizi noi în imagini de arhivă clicate de telescopul spațial Hubble.

În iulie anul trecut, un software numit HelioLinc3D, conceput pentru a căuta asteroizi apropiați de Pământ, a găsit o rocă spațială cu o lățime de 180 de metri care se așteaptă să se apropie la 225.000 de kilometri faţă de Pământ. Aceasta este mai aproape decât distanța medie dintre planeta noastră și Lună.

Oamenii de știință au reperat până în prezent peste 2.000 de astfel de „asteroizi potențial periculoși” și estimează că alți aproximativ 2.000 urmează să fie descoperiți. Detectarea acestor roci spațiale, în efortul de a ajuta la apărarea planetei, este una dintre sarcinile viitorului Observator Vera C. Rubin din Chile, pentru care a fost dezvoltat software-ul HelioLinc3D de căutare a asteroizilor.

Telescopul de 8,4 metri, care este programat să intre în funcțiune anul viitor, va realiza imagini ale cerului sudic în fiecare noapte, timp de cel puțin un deceniu, fiecare imagine acoperind o suprafață de 40 de luni întregi. Oamenii de știință spun că această cadență, susținută de software bazat pe inteligență artificială precum THOR și HelioLinc3D, ar putea ajuta observatorul să găsească până la 2,4 milioane de asteroizi – dublu față de cei catalogați în prezent, asta doar în primele șase luni de funcționare.