Suprafața Pământului este plină de viață – o trăsătură definitorie care, din câte știm, face planeta noastră unică în Univers. Dar s-ar putea să fi subestimat cât de adânc sub picioarele noastre pot prospera formele de viață.

În cadrul unui recensământ ambițios desfășurat pe parcursul a opt ani, o echipă internațională de oameni de știință a descoperit o diversitate uimitoare de microbi care trăiesc la adâncimi fără precedent sub suprafața planetei.

Coordonat de ecologistul microbian Emil Ruff, de la Woods Hole Oceanographic Institution (SUA), și de bioinformaticiana Isabella Hrabe de Angelis, de la Institutul Max Planck pentru Chimie (Germania), studiul a scos la iveală viață la 491 de metri sub fundul oceanului și chiar mai adânc sub scoarța terestră, până la 4.375 de metri.[sursa]

plină de viață
Lumea subterană a Pământului ascunde forme neașteptate de viață

Viață ascunsă în lumea subterană

Echipa a analizat probe din peste 50 de locații de pe tot globul, atât de la suprafață, cât și din subteran, inclusiv din peșteri și izvoare hidrotermale de mare adâncime. Eșantioanele de la suprafață au fost colectate din soluri, sedimente și coloane de apă, în timp ce cele din subteran au provenit din foraje, mine, acvifere și fluide rezultate din fracturare.

Rezultatele au dezvăluit un tipar neașteptat.

„Se presupune adesea că, pe măsură ce coborâm mai adânc sub suprafața Pământului, resursele energetice devin tot mai limitate, iar numărul de organisme capabile să supraviețuiască scade. Însă noi demonstrăm că, în anumite medii subterane, diversitatea microbiană poate rivaliza cu cea de la suprafață – ba chiar o poate depăși., a explicat Ruff.[sursa]

• CITEŞTE ŞI:  Apollo 1, tragedia care a dus omenirea mai aproape de Lună

Această tendință s-a remarcat în special în mediile marine și în rândul microbilor din categoria archaea, care s-au dovedit mai diversificați genetic și distribuiți mai uniform pe măsură ce cercetătorii au analizat straturi mai adânci. De asemenea, diversitatea bacteriană din subsolurile marine a fost surprinzător de mare, comparabilă cu cea a ecosistemelor de la suprafață.

Viața în aceste lumi subterane urmează un ritm diferit de cel al suprafeței Pământului. În lipsa luminii solare, energia este extrem de rară și trebuie extrasă din resursele disponibile în mediul înconjurător și din reacțiile chimice dintre acestea: hidrogen, metan, sulf, procesul de serpentinizare, materia moartă (sau vie) a microbilor vecini și chiar radioactivitate.

Aceste ecosisteme se dezvoltă într-un tempo aproape tectonic. Oamenii de știință estimează că unele celule din biosfera profundă se divid o singură dată la o mie de ani.

„Este logic ca aceste forme de viață să fie adaptate evolutiv pentru a minimiza absolut necesarul de energie și pentru a optimiza fiecare parte a metabolismului astfel încât să fie cât mai eficient posibil.”, a mai explicat Ruff.

O diversitate mai mare decât se credea

Studiul a analizat diversitatea microbiană în rândul a 478 de specii de archaea și 964 de specii bacteriene, alături de 147 de metagenomi colectați dintr-o varietate de habitate marine și terestre.

Publicitate
oxid de sulf
Un strat microbian de oxid de fier care se dezvoltă în canalele de scurgere din forajele forate la mina subterană de fier Soudan din nordul statului Minnesota, SUA

Rezultatele sugerează că viața de la suprafață și cea din subteran nu sunt ecosisteme separate, ci mai degrabă două extreme ale unui continuum de diversitate și structură biologică.

Cu toate acestea, echipa a descoperit diferențe notabile între compoziția ecosistemelor marine și terestre, indiferent dacă acestea se aflau la suprafață sau în adâncuri.

• CITEŞTE ŞI:  Misterioasa insulă a morții: de ce oamenilor le-a fost interzis accesul pe insula Gruinard

„Presiunile selective sunt foarte diferite în mediul terestru și în cel marin, ceea ce favorizează organisme distincte, incapabile să supraviețuiască în ambele medii.”, a explicat Ruff. Cum e sus, așa e și jos.

O provocare a studiului a fost distribuția inegală a datelor disponibile. În timp ce suprafața marină a fost analizată în detaliu, informațiile despre alte medii – cum ar fi peșterile sau solurile adânci – sunt încă insuficiente.

Ce ne poate spune viața subterană despre viața extraterestră?

Dacă organismele pot supraviețui la asemenea adâncimi pe Pământ, este posibil ca ele să fi existat și pe alte planete.

„Înțelegerea vieții din străfundurile Pământului ar putea fi un model pentru a descoperi dacă a existat viață pe Marte și dacă aceasta a reușit să supraviețuiască.”, a mai spus Ruff.

Apa lichidă de sub suprafața altor planete ar fi putut crea habitate subterane stâncoase, asemănătoare celor de pe Pământ, la doar câțiva metri adâncime. Iar dacă vreodată vom căuta viață extraterestră, s-ar putea să fie nevoie să săpăm adânc pentru a o găsi.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: