Alexandru cel Bun, domnitorul care a stat pe tronul Moldovei timp de 32 de ani, a fost unul dintre puținii conducători din Evul Mediu care a adoptat o politică defensivă, dar autoritară, ceea ce i-a permis să se concentreze pe dezvoltarea țării.

Alexandru cel Bun a fost fiul cel mare al lui Roman I Mușat, voievod al Moldovei între 1391-1394, și al Anastasiei Mușat. La 23 aprilie 1400, a devenit domn al Principatului Moldova, succedându-l pe Iuga (1399–1400), care fusese îndepărtat de Mircea cel Bătrân, voievodul Țării Românești. Inițial, Alexandru cel Bun a domnit împreună cu fratele său Bogdan până în anul 1407, când a devenit singurul conducător.

De ce a fost numit „cel Bun” domnitorul care a stat pe tronul Moldovei timp de 32 de ani

Alexandru Vodă cel Bătrân a avut una dintre cele mai lungi domnii din istoria Moldovei, conducând provincia între 1400 și 1432. I s-a spus Alexandru cel Bun după moarte, datorită calităților sale de diplomat și abilității de a evita conflictele.

În lunga sa domnie, a organizat politic și administrativ țara și s-a dedicat temeinic vieții bisericești. Domnia sa a fost remarcabilă într-o istorie zbuciumată, fapt ce i-a adus numele de Alexandru cel Bun. Politica externă a lui Alexandru a fost dominată de relațiile cu polonii, cărora le-a acordat mari privilegii privind comerţul.

a stat pe tronul Moldovei timp de 32 de ani alexandru cel bun
Alexandru cel Bun, domnitorul care a stat pe tronul Moldovei timp de 32 de ani

„Prinsă între Ungaria şi Polonia, cele două mari puteri vecine, catolice şi feudale, Moldova ortodoxă trebuia să se hotărască pentru o apropiere de una din ele. O duşmănie cu amândouă în acelaşi timp i-ar fi fost fatală. Se adăugau în sfârşit şi relaţiile de rudenie cu Vladislav Iagello, începute pe vremea lui Petru Muşat, unchiul lui Alexandru, şi care vor spori prin căsătoria lui Alexandru cu Ringaila, vara regelui polon.”, conform istoricului Constantin Giurescu.

• CITEŞTE ŞI:  9 august 1945: ziua în care lumea s-a schimbat. „Fat Man” a căzut peste Nagasaki, terminând războiul

Alexandru cel Bun a fost un domn autoritar, reușind să țină în frâu boierii dornici de schimbări politice. În timpul domniei sale, a organizat mai multe unități administrative, ajungând la 24 de ținuturi la moartea sa. A fost primul care a acordat autonomie totală orașelor, permițând cetățenilor să-și aleagă structurile de conducere.

Alexandru cel Bun a întărit biserica moldoveană, rămânând tolerant față de celelalte culte religioase. În anul 1421, din cauza unor intrigi, s-a despărțit de soția sa catolică, Ringaila, care încerca să-l convertească la catolicism și să schimbe astfel religia întregului popor moldovean. Planul ei a eșuat.[sursa]

„În 1421, în iulie, ea înaintează Papei o petiţie de divorţ motivând-o printre altele şi prin faptul  că e rudă de gradul a treilea cu soţul său. Divorţul a fost pronunţat şi la 13 decembrie 1421. Alexandru dădea un act prin care-i asigura cneaghinei Ringaila, «fostei soţii a noastre», o rentă anuală de 600 de ducaţi de aur sau galbeni de aur ungureşti, plătibilă în două rate, una la Sf. Petru, cealaltă la Crăciun.”, mai arată istoricul Constantin Giurescu.

Una dintre realizările remarcabile ale domnitorului Moldovei, Alexandru cel Bun, a fost obținerea recunoașterii Mitropoliei Moldovei de către patriarhul ecumenic al Constantinopolului. Astfel, Iosif Mușat, din familia Mușatinilor, a devenit primul Mitropolit al Moldovei. Alexandru cel Bun a înființat, pe lângă Mitropolia de la Suceava, două episcopii: una la Roman și alta la Rădăuți.

Politica externă a lui Alexandru cel Bun a fost defensivă, deși sub conducerea sa s-a realizat ocuparea Chiliei și a Pocuției, teritorii deținute anterior de Muntenia și respectiv de polonezi. Aceste anexări aveau în principal o justificare economică.

• CITEŞTE ŞI:  14 August 1980: 17.000 de muncitori au intrat în grevă în Polonia, marcând începutul mișcării Solidaritatea

Ca domn al Moldovei, Alexandru cel Bun avut un blazon format dintr-un scut și un cap de taur suprapus. Cele 8 fascii orizontale auriu-verde simbolizează apartenența la dinastiile Basarabilor și Asăneștilor, iar crinii aurii simbolizau Casa de Anjou, o posibilă descendență provenită de la Petru I Mușat, care a avut tot un blazon cu crini.

Publicitate

Alexandru cel Bun a fost căsătorit de patru ori

Domnitorul moldovean a fost căsătorit de patru ori. Pe prima soție a domnitorului, Margareta, fiica palatinului Ștefan din Losontz-Polonia, a pierdut-o tânără. Margareta era catolică și, în cinstea sa, Alexandru cel Bun a construit biserica din Baia, aproape de Fălticeni, unde este înmormântată. Ulterior, s-a căsătorit cu Ana, zisă și Neacșa, care a murit la scurt timp după căsătorie, dar nu înainte de a-i dărui un fiu, pe Ilaş Voievod, care i-a succedat la tron.

A treia căsătorie, cu Ringaila, a durat mai puțin de doi ani, aceasta fiind văduva fiului cneazului Mazoviei şi o mătuşă îndepărtată a domnitorului moldovean. În anul 1421, Alexandru s-a recăsătorit cu Marina, dintr-o familie boierească din Moldova. Alexandru cel Bun a avut mulți copii, inclusiv nelegitimi, unul dintre aceștia fiind Bogdan, tatăl marelui domnitor Ștefan cel Mare.

Alexandru cel Bun a stat pe tronul Moldovei timp de 32 de ani, murind în prima zi a anului 1432, la Mănăstirea Bistrița, unde își petrecea sărbătorile de iarnă, în urma unui atac de cord. Avea 57 de ani. A fost înmormântat lângă soția sa, Ana, la Mănăstirea Bistrița. Mormântul său a fost profanat de indivizi în căutare de podoabe și giuvaieruri.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: