Neanderthalienii și oamenii moderni au început să își îngroape morții aproximativ în aceeași perioadă și în aceeași regiune geografică, conform autorilor unui nou studiu. Întrebarea de ce cele două grupuri au decis brusc să își îngroape morții este una intrigantă. Cercetătorii sugerează că înmormântările ar fi putut servi drept un mod de marcare a teritoriului, pe măsură ce competiția dintre diferitele specii de hominini s-a intensificat.
Neanderthalienii și oamenii moderni au început să își îngroape morții aproximativ în aceeaşi perioadă
Examinând datele de la 17 situri funerare antice din Asia de Vest, autorii studiului au ajuns la concluzia că practicile funerare au apărut probabil în Levant, acum aproximativ 120.000 de ani, înainte de a se răspândi ulterior în Europa și Africa. Cele mai vechi exemple de înmormântări Homo sapiens, de exemplu, au fost găsite în peșterile Qafzeh și Skhul din Israel, în timp ce cea mai veche înmormântare neanderthaliană provine din peștera Tabun, situată în aceeași țară.
Alte situri de înmormântare notabile din regiune includ faimoasa peșteră Shanidar din Irak, unde un grup de schelete de Neanderthal, datate în urmă cu aproximativ 100.000 de ani, a fost descoperit.[studiu]
Surprinzătoarea origine a practicilor funerare
Un aspect remarcabil este că niciuna dintre aceste specii nu pare să fi adoptat această practică în teritoriile lor ancestrale. De exemplu, oamenii moderni provin din Africa, dar cea mai veche înmormântare cunoscută pe acest continent — un copil din Kenya — datează de doar 78.000 de ani. Neanderthalienii, originari din Europa, nu au lăsat niciun mormânt în această regiune la fel de vechi precum cele descoperite în Levant.
Astfel, autorii studiului concluzionează că „practica înmormântărilor umane a fost probabil inovativă în Levant, de unde s-a răspândit apoi la neanderthalienii din Europa”. Ei subliniază că densitatea siturilor funerare din Paleoliticul Mijlociu este semnificativ mai mare în Levant decât în orice altă parte a lumii, un fapt care oferă indicii despre originea acestor practici.
Interacțiunile dintre hominizi în Levant
În timpul ultimei perioade interglaciare, Homo sapiens din Africa și Neanderthalienii din Europa au migrat în Levant, care a devenit o zonă de intersecție crucială, unde diferite grupuri de hominini au putut interacționa. Cercetătorii sugerează că cele două specii „au explorat aceleași nișe geografice, au folosit resurse similare și, posibil, chiar au locuit în aceleași peșteri” în cadrul acestei regiuni limitate.
Autorii studiului presupun că „frecvența tot mai mare a înmormântărilor în Asia de Vest ar putea fi legată de intensificarea competiției pentru resurse și spațiu, care a apărut odată cu sosirea acestor populații”. Cu alte cuvinte, când una dintre specii a început să își îngroape morții, este posibil ca cealaltă să fi urmat exemplul, ca mijloc de revendicare a teritoriului.[sursa]
Similarități și diferențe între practicile funerare
Analizând caracteristicile înmormântărilor, cercetătorii observă că atât Neanderthalienii, cât și Homo sapiens își îngropau indivizi din toate categoriile de vârstă, fie că erau copii, adolescenți sau adulți, sugerând că ambele grupuri acordau importanță onorării morților. De asemenea, ambele specii includeau în mod frecvent în morminte resturi de animale, ceea ce indică prezența unor practici simbolice.
Cu toate acestea, există și diferențe notabile între înmormântările Neanderthalienilor și ale oamenilor moderni. De exemplu, cercetătorii subliniază că „Neanderthalienii își îngropau morții în peșteri, fie în centrul acestora, fie lângă pereți”, în timp ce Homo sapiens preferau să își înmormânteze decedații în afara peșterilor — pe terase sau în adăposturi de piatră din apropiere.
De asemenea, în timp ce Homo sapiens așezau cadavrele în mod obișnuit pe spate, într-o „poziție flexată”, Neanderthalienii își îngropau morții în diferite poziții. Aceștia se remarcau, de asemenea, prin plasarea unor roci de calcar lângă capul persoanei decedate, „ca și cum ar fi fost folosite drept suport pentru cap”.
În contrast, Homo sapiens rar foloseau pietre în morminte, dar se angajau în alte activități simbolice, cum ar fi includerea de scoici marine și ocru în locurile de înmormântare, detalii care reflectă o dimensiune spirituală și artistică distinctă.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
