Să facem un exerciţiu de imaginaţie: este ora 2 dimineața, te doare bicuspidul și nu poți să dormi, așa că te îndrepți spre baie pentru a lua o aspirină sau două.
Verișorii noștri din Neanderthal poate că nu aveau luxul de a alege între capsule cu gel și tablete efervescente, dar, conform unui studiu recent, un om al cavernelor suferind de un abces dentar ar fi putut căuta alinare într-o formă naturală de aspirină preistorică pe bază de plante.
O echipă condusă de Centrul Australian pentru ADN Antic (ACAD) de la Universitatea din Adelaide a analizat placa dentară întărită a unor Neanderthalieni care au trăit în Europa în urmă cu aproximativ 42.000-50.000 de ani, reușind să extragă material genetic conservat în interior.[sursa]
Placa dentară dezvăluie informaţii importante
Placa dentară este o peliculă lipicioasă de proteine și polizaharide produsă de bacteriile din gură, care le ajută să adere la dinți. Aceasta se combină cu mineralele din salivă și formează un depozit solid galben-maroniu numit tartru.
Deși tartrul poate provoca grimase dentiştilor, pentru cercetătorii care studiază dietele strămoșilor noștri, acesta este o adevărată comoară de ADN conservat.
„Placa dentară captează microorganismele care trăiau în gură, agenții patogeni din tractul respirator și digestiv, precum și fragmente de alimente blocate între dinți – conservând astfel ADN-ul pentru mii de ani.”, a explicat Laura Weyrich de la ACAD.
ADN-ul prelevat de la patru indivizi din situri rupestre din Spy, Belgia, și El Sidrón, Spania, a dezvăluit nu doar că neanderthalienii aveau diete foarte diferite, ci și că probabil foloseau plante pentru a trata diverse afecțiuni.
Neanderthalienii din Peștera Spy aveau o dietă predominant carnivoră, iar ADN-ul identificat în tartrul lor indică prezența rinocerului lânos și a oii sălbatice, alături de urme de ciuperci sălbatice.
În schimb, cei din Peștera El Sidrón erau mai orientați spre o dietă vegetariană, consumând nuci de pin, ciuperci, scoarță de copac și mușchi.
Oamenii de neanderthal consumau o „aspirină preistorică”
Unul dintre indivizii din El Sidrón prezenta în placa dentară urme de ADN de plop (Populus trichocarpa), un arbore cunoscut pentru conținutul său de acid salicilic – substanța de bază din care se produce acidul acetilsalicilic, ingredientul activ din aspirină.
Având în vedere că acest individ avea un abces dentar și semne ale unei infecții parazitare intestinale, nu este greu de imaginat că planta a fost consumată mai degrabă pentru a calma durerea decât pentru hrană.
De asemenea, cercetătorii au descoperit urme de Penicillium – o ciupercă ce produce compuși din care derivă antibioticele moderne – în tartrul acestui Neanderthal, ceea ce ridică întrebări interesante despre utilizarea mucegaiului în tratarea infecțiilor în perioada preistorică.
„Utilizarea antibioticelor ar fi cu adevărat surprinzătoare, având în vedere că ne aflăm cu mai bine de 40.000 de ani înainte de descoperirea penicilinei. Descoperirile noastre contrazic în mod clar viziunea simplistă despre rudele noastre antice, așa cum apare în imaginația populară.”, spune Alan Cooper, directorul ACAD.
Nu doar ADN-ul alimentar a fost conservat, ci și bacteriile din cavitățile lor bucale, oferindu-ne indicii despre modul în care microflora orală a evoluat de-a lungul timpului.
Cercetătorii au reconstituit secvența genetică a unei bacterii care cauzează boala gingiilor, Methanobrevibacter oralis. Aceasta nu doar că a stabilit un nou record pentru cea mai veche reconstituire a genomului unei bacterii, dar a demonstrat și că Neanderthalienii și oamenii moderni împărtășeau agenți patogeni acum 180.000 de ani, mult după ce cele două grupuri s-au separat de strămoșul lor comun.
Un aspect interesant este că structura bacteriilor din gura Neanderthalienilor spanioli este asemănătoare cu cea a strămoșilor noștri africani care duceau un stil de viață bazat pe cules, în timp ce structura microflorei orale a Neanderthalienilor belgieni seamănă mai mult cu cea a primilor fermieri și vânători-culegători.
Studiul tartrului Neanderthal nu este o noutate absolută, cercetări anterioare, publicate în anul 2012, folosind placa dentară întărită pentru a dezvălui dieta vegetariană a acestui strămoș îndepărtat, precum și tratamentele medicale și dovezile de gătit.
Totuși, împreună cu aceste noi cercetări, dovezile ne ajută să obținem o imagine mai clară a culturii neanderthaliene, contribuind la demitizarea ideii că erau simple brute nesofisticate, condamnate să îndure durerile de dinți și să mănânce carne crudă de rinocer lânos.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
