Trei studenţi au descifrat Papirusul din Herculaneum, îngropat de 2.000 de ani în cenușa vulcanică a Vezuviului

Trei studenţi au reuşit să descifreze Papirusul din Herculaneum, unul dintre manuscrisele îngropate în cenuşa vulcanică a Vezuviului în urmă cu 2.000 de ani, folosind inteligenţa artificială.

În Herculaneum, o așezare din apropiere de Pompei, a fost descoperită o colecție de aproximativ 1.800 de suluri de papirus care, împreună cu alte mii de alte obiecte antice, au fost carbonizate în timpul erupției vulcanice. Peste 800 dintre aceste suluri de papirus au fost excavate dintr-o vilă romană din antichitate și sunt păstrate în prezent într-o bibliotecă din Napoli.

Toate eforturile de a descifra textele depuse până acum au eșuat. Totul s-a schimbat atunci când trei studenți au reușit să citească 15 coloane de text de pe unul dintre papirusuri cu ajutorul programelor de codare ale inteligenței artificiale. Reușita a venit după organizarea unui concurs denumit Provocarea Vezuviu, în care se ofereau premii totale de 1 milion de dolari pentru găsirea unei soluții la această problemă.

Dovezile textuale sunt esențiale pentru înțelegerea lumii clasice, în special în cazul grecilor și romanilor antici. Deși dispunem de diverse surse de informații, documentele textuale contemporane, cum ar fi pergamentele de papirus sunt cele care ne oferă cele mai multe detalii.

Astfel de documente sunt considerate reale comori, deoarece atât de puține au supraviețuit secolelor, iar cunoștințele noastre existente se bazează pe un procent infim de surse copiate de cercetători medievali.

Vila a fost descoperită în anul 1750 de o echipă de excavare. Nu doar că această locuinţă conținea cea mai mare colecție de sculpturi clasice descoperite vreodată într-o singură clădire, dar avea și singura bibliotecă care a supraviețuit din lumea greco-romană. Se crede că Vila Papirusurilor, aşa cum a fost denumită, a fost construită între anii 40 și 20 î.Hr. și s-ar putea să fi aparținut unui om de stat roman bogat, poate Lucius Calpurnius Piso Caesoninus, socrul lui Iulius Cezar.

Din păcate, atunci când a erupt vulcanul Vezuviu, vila împreună cu întregul oraş Herculaneum, dar și orașul Pompei, aflat în apropiere, au fost înghițite de roci vulcanice, cenușă și gaze.^[sursa]

Ce conţine Papirusul din Herculaneum

Youssef Nader din Germania, Luke Farritor din SUA și Julian Schilliger din Elveția vor împărți premiul cel mare în valoare de 700.000 de dolari, după ce au reușit să citească peste 2.000 de litere inscripționate pe acel sul.

„Aceste 15 coloane vin chiar de la sfârșitul primului sul [de papirus] pe care am reușit să îl citim și conțin un text nou din antichitate care nu a mai fost văzut niciodată”, a spus Nat Friedman, unul dintre organizatorii competiției. Friedman a explicat că textul a fost scris cel mai probabil de către Philodemus, un adept al școlii de filozofie a lui Epicur, care a scris despre „muzică, mâncare și despre cum să te bucuri de plăcerile vieții”.

„Despachetarea digitală” a papirusului a început prin crearea unei imagini 3D a textului cu ajutorul tomografiei. Apoi, sulul este separat în segmente și regiunile marcate cu cerneală sunt detectate de modelul de învățare automată – una dintre funcțiile inteligenței artificiale.^[sursa]

Descoperirea i-a uimit pe oamenii de știință și pe istorici, inclusiv pe academicianul și prezentatorul prof. Alice Roberts, care a numit-o „cea mai importantă descoperire arheologică din timpul vieții mele”. Porțiunea de text descifrată reprezintă doar 5% dintr-un singur sul. Iar pe lângă acesta, ar mai putea exista mii de suluri care așteaptă să fie descoperite în Vila Papirusurilor din Herculaneum.

„În 2024, obiectivul nostru este să citim de la câteva pasaje de text până la suluri întregi și anunțăm un nou mare premiu de 100.000 de dolari pentru prima echipă care va putea să citească cel puțin 90% din toate cele patru suluri pe care le-am scanat până acum.”, a scris Friedman pe X.

Ceea ce este clar este că acesta este doar începutul a ceea ce ar putea fi un nou capitol în analiza istorică. O nouă și interesantă redescoperire a unor opere antice pe care, se pare, nici măcar un vulcan nu le-ar putea ascunde pentru totdeauna.