Rodica Ojog-Braşoveanu, mama romanelor poliţiste româneşti, o Agatha Christie autohtonă

Angela Rodica Ojog-Brașoveanu s-a născut pe 28 august 1939, la București, fiind fiica profesoarei Ana Ojog și a avocatului Victor Ojog. Tatăl său a fost arestat de mai multe ori imediat după venirea comuniștilor la putere pentru că fusese membru al Partidului Național Liberal, iar familia a trecut prin perioade în care trăia din vânzarea lucrurilor din casa – tablouri, covoare, bijuterii, chiar și mobilier.

Rodica a urmat primele clase la școala „Maison des Français”, apoi a terminat Liceul „Domnița Ileana”. La absolvire s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității din București, dar în anul 1956 a fost exmatriculată din toate facultățile din țară și arestată sub acuzația de solidarizare cu susținătorii revoltei populare anticomuniste din Budapesta.

De altfel, mulți studenți se aflau în aceeași situație, dar Rodica Ojog fusese chiar direct implicată în organizarea mișcărilor studențești de protest la facultatea ei.

Desfășurarea evenimentelor din Ungaria era urmărită cu interes de studenții din România care obțineau de la radio sau din alte surse informații despre evenimentele de la Budapesta și au început să discute despre ideea de a începe la București acțiuni similare. Studenții români nu au format comitete care puteau fi considerate de către autorități organizații clandestine, dar, în schimb, au apărut grupuri de acțiune locală, la nivel de facultăți.

Grupurile cele mai active au fost cele din facultățile de Științe Juridice (din care făcea parte și Rodica Ojog), Filologie, Teatru, Medicină, Arhitectură, Politehnică, Filozofie precum și de la Institutul Medico-Militar.

Singurele surse despre numele celor implicați sunt procesele care au urmat după înăbușirea mișcării, datele prezentate în ședințele de demascare ale studenților rebeli și ulterioarele excluderi din facultăți. Rodica și mulți alți colegi de la Științe Juridice și de la alte facultăți bucureștene și-au pierdut în acel an dreptul de a mai urma facultatea.

După exmatriculare, pentru a-și asigura un viitor, s-a căsătorit cu timișorean, dar nu a abandonat ideea de a-și construi o carieră. A făcut memorii la Ministerul Învățământului pentru a se putea întoarce la facultate, dar i s-a comunicat că reîntoarcerea este condiționată de o „reabilitare”, adică un an de muncă necalificată într-o fabrică, unde să devină „fruntașă în producție”.

Rodica Ojog-Braşoveanu: de la muncitoare în fabrică, la scriitoare de romane poliţiste

În aceeași perioadă a divorțat și s-a angajat ca muncitoare la fabrica de medicamente „Galenica” unde a ajuns „fruntașă în producție”, iar în anul 1962 a fost admisă la Facultatea de Științe Juridice din Iași, pe care a absolvit-o în anul 1967. Astfel şi-a început cariera în lumea juridică.

În anul 1963, Rodica Ojog l-a cunoscut pe actorul Cosma Brașoveanu, cu care s-a căsătorit în același an. Mariajul lor a fost unul fericit, dar s-a încheiat în anul 1981. Atunci, Cosma a încetat prematur din viață după ce a suferit cel de-al cincilea infarct, la doar 45 de ani. Cu o seară înainte de moartea lui Cosma, cei doi soţi fuseseră la Casa Scriitorilor, acolo unde aveau o masă rezervată doar pentru ei când, incredibil sau premonitoriu, au început să rememoreze bucurii şi întâmplări trăite împreună. 

În anul 1969, Rodica Ojog-Brașoveanu a debutat cu un scenariu la televiziune, „Crima din Cișmigiu”, iar primul roman polițist, „Moartea semnează indescifrabil”, l-a scris la insistența soțului ei și l-a publicat în anul 1971, la Editura „Albatros”.

În urma succesului cu acest volum și a comenzilor pe care le-a primit pentru alte cărți, Rodica Ojog-Brașoveanu a renuntat la cariera în avocatură după șapte ani de practică și s-a dedicat scrisului. A publicat 38 de romane, în majoritate polițiste, dar și câteva istorice și unul științifico-fantastic, mai multe povestiri, o piesă de teatru și cinci scenarii TV.^[sursa]

Scriitoarea, supranumită „Agatha Christie a României”, a creat personaje memorabile, cum ar fi Melania Lupu, o bătrână șireată și isteață, sau Minerva Tutovan, o fostă profesoară de matematică devenită comisar de poliție. Rodica a fost influențată de autori precum Edgar Wallace, Georges Simenon, Karl May, Theodor Constantin sau Haralamb Zincă. A fost apreciată pentru umorul, ironia, originalitatea și talentul ei narativ. 

În martie 2002, Rodica Ojog-Braşoveanu a fost diagnosticată cu grave afecţiuni la inimă şi plămâni. A murit câteva luni mai târziu, pe 2 septembrie 2002, la vârsta de 63 de ani, la București.