Considerată mult timp o fortăreață de gheață, izolată și neschimbată, Antarctica dă semne alarmante de transformare. De la gheața marină care dispare la curenți oceanici vitali care încetinesc, continentul înghețat și oceanul care îl înconjoară suferă schimbări bruște, care, conform unei noi cercetări, se vor intensifica dramatic.
Publicat în prestigioasa revistă Nature, studiul arată că aceste puncte de inflexiune nu mai sunt o posibilitate viitoare, ci o realitate prezentă. Gheața marină se topește într-un ritm accelerat, platformele de gheață plutitoare se subțiază, iar masiva calotă glaciară se apropie de un punct de cotitură periculos.
Impactul nu se va limita la fauna emblematică a regiunii. Ceea ce se întâmplă acum în cel mai sudic punct al planetei va reverbera la nivel global pentru generațiile viitoare, alimentând creșterea nivelului mării și destabilizând sistemul climatic mondial.
Ce înseamnă o schimbare bruscă?
În termeni științifici, o schimbare bruscă este o transformare a mediului care are loc mult mai rapid decât ritmul care a cauzat-o. Pericolul acestor evenimente constă în capacitatea lor de a se auto-amplifica. De exemplu, topirea gheții marine expune suprafețe mai întunecate ale oceanului, care absorb mai multă căldură solară, ducând la o topire și mai accelerată. Odată declanșate, aceste cascade de evenimente devin extrem de dificil, dacă nu imposibil, de inversat la o scară de timp umană.
Deși se credea că încălzirea globală va produce efecte graduale în Antarctica, realitatea este complet diferită. După decenii de rezistență relativă în comparație cu Arctica, mediul antarctic a început să cedeze brusc în ultimii zece ani.
Efecte în cascadă: de la gheața marină la întregul sistem
Sistemele naturale ale Antarcticii sunt profund interconectate. O perturbare într-un singur domeniu declanșează un efect de domino. Începând cu 2014, gheața marină din jurul continentului a intrat într-un declin dramatic, suprafața sa micșorându-se acum de două ori mai repede decât cea din Arctica. Analizele arată că aceste schimbări sunt fără precedent și depășesc cu mult variabilitatea naturală a ultimelor secole.
Consecințele sunt vaste. Mai puțină gheață marină înseamnă că oceanul absoarbe mai multă căldură, accelerând încălzirea. Specii precum pinguinii imperiali, care depind de gheață pentru reproducere, se confruntă cu amenințări existențiale. În plus, absența acestei bariere protectoare lasă masivele platforme de gheață vulnerabile în fața valurilor oceanice.
Curenții oceanici vitali își reduc viteza
Topirea gheții introduce cantități uriașe de apă dulce în ocean, un factor care încetinește circulația oceanică profundă din jurul Antarcticii. Cunoscută sub numele de Circulația de Răsturnare Antarctică, această rețea de curenți joacă un rol esențial în reglarea climei, absorbind dioxid de carbon și distribuind căldura pe glob.
O încetinire similară este deja observată în Atlanticul de Nord, însă schimbările din Oceanul Antarctic ar putea avea loc de două ori mai repede. O astfel de frânare ar reduce capacitatea oceanului de a absorbi oxigen și CO2 și ar bloca nutrienți vitali pe fundul mării, cu implicații majore pentru ecosistemele marine și pentru stabilitatea climatică.
Giganții de gheață se prăbușesc
Calota glaciară din Antarctica de Vest și anumite sectoare din estul continentului pierd gheață într-un ritm alarmant, contribuind la creșterea nivelului mării. Rata de topire a crescut de șase ori față de anii ’90.
Doar calota din Antarctica de Vest conține suficientă gheață pentru a ridica nivelul global al mării cu peste cinci metri. Oamenii de știință avertizează că ne apropiem periculos de un punct de colaps pentru această calotă glaciară, un eveniment care s-ar putea declanșa chiar și fără o încălzire suplimentară semnificativă, deși procesul ar putea dura secole sau milenii.
Aceste calote reprezintă cea mai mare incertitudine în prognozele privind viitoarea creștere a nivelului mării, amenințând direct cele peste 750 de milioane de oameni care trăiesc în zone de coastă joase.
Un viitor incert pentru ecosisteme
Sistemele biologice ale Antarcticii sunt, de asemenea, în criză. Ecosistemele terestre și marine sunt remodelate de temperaturile în creștere, de instabilitatea gheții și de impactul uman, care aduce poluare și specii invazive.
Măsurile de protecție, precum crearea de zone protejate prin Tratatul Antarctic, sunt esențiale, dar insuficiente. Supraviețuirea speciilor depinde de acțiuni globale decisive pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Antarctica se transformă cu o viteză pe care știința abia acum începe să o înțeleagă. Aceste schimbări bruște sunt rezultatul direct al căldurii acumulate din cauza emisiilor necontrolate. Singura soluție pentru a limita daunele viitoare este reducerea rapidă a emisiilor pentru a menține încălzirea globală cât mai aproape de 1,5 °C.
Chiar și în acest scenariu optimist, multe transformări sunt deja ireversibile. Guvernele și comunitățile de coastă trebuie să se pregătesc pentru un viitor definit de schimbări bruște. Ceea ce se întâmplă în Antarctica nu rămâne în Antarctica. Miza este uriașă, iar alegerile de astăzi vor contura viitorul planetei.
