Sculpturile din templul Göbekli Tepe ar putea fi cel mai vechi calendar de pe Pământ

Templul Göbekli Tepe, un monument faimos din Turcia, reprezintă cu adevărat una dintre cele mai magnifice minuni antice de pe planeta noastră.

Acest templu antic, care a prosperat ca epicentru cultural în urmă cu peste 10.000 de ani, este cel mai vechi monument de acest fel, transmițând mistere de la un popor care a trăit cu foarte mult timp în urmă.

Templul Göbekli Tepe ar putea conţine cel mai vechi calendar din istorie

Acum, cercetătorii cred că o sculptură de pe un perete din complex ar putea fi cea mai veche dovadă a unui calendar, folosit pentru a urmări trecerea timpului și schimbarea anotimpurilor.

Nu știm exact cum foloseau Göbekli Tepe oamenii neolitici din Turcia, dar descoperirile recente sugerează că acesta a fost ocupat cel puțin o parte din timp ca observator pentru monitorizarea schimbărilor de pe cerul nopții. De remarcat este un pilon sculptat cunoscut sub numele de Piatra Vulturului, pe care este gravată figura unei păsări, printre modele stilizate.^[sursa]

Cercetările anterioare conduse de inginerul chimist Martin Sweatmand au arătat că figurile de pe Piatra Vulturilor ar putea reprezenta constelații și că alte sculpturi de pe piatră ar putea înregistra căderea și impactul unei comete în urmă cu aproximativ 13.000 de ani, înainte ca monumentul să fie construit.

Impactul ar coincide cu un eveniment care a declanșat o mini-eră glaciară cunoscută sub numele de Younger Dryas, care a avut consecințe în întreaga lume. De asemenea, se pare că a avut loc într-un moment în care populațiile se orientau din ce în ce mai mult către agricultură, în ceea ce este cunoscut sub numele de Revoluția Neolitică.

Sweatman și-a dus acum analiza un pas mai departe, arătând că semnele în formă de V sculptate pe pilonii de la Göbekli Tepe ar putea reprezenta zile, în timp ce sculpturile de pe alți piloni ar putea reprezenta alte evenimente cosmice.

Într-o analiză exhaustivă de peste 50 de pagini, Sweatman își expune raționamentul. Cercetătorul a numărat și a studiat semnele în formă de V și a constatat că, dacă fiecare semn reprezintă o singură zi, atunci unul dintre piloni arată un an, cu 365 de zile, format din 12 luni lunare și 11 zile suplimentare pentru a compune anul solar.

Pasărea de pradă reprezentată pe Piatra Vulturului poartă un simbol V în jurul gâtului. Conform analizei lui Sweatman, o pasăre de pradă reprezintă constelația asociată cu solstițiul de vară, sugerând că simbolul V purtat de pasăre reprezintă chiar solstițiul.

Alte figuri de pe alți stâlpi au simboluri V similare la gât, precum și statui și figuri găsite în alte locații. Aceste simboluri, spune Sweatman, ar putea, de asemenea, să aibă legătură cu trecerea, controlul sau demarcarea timpului.

Analiza anterioară condusă de Sweatman a găsit, de asemenea, o legătură între animalele de pe piloni și precesia Pământului, adică orientarea schimbătoare a axei de rotație a Pământului. De asemenea, doi dintre piloni par să reprezinte ploaia anuală de meteoriți Tauride, despre care se crede că ar fi sursa probabilă a cometei Younger Dryas.

Descoperirile anterioare ale lui Sweatman au fost contestate de arheologii care fac săpături la Göbekli Tepe și nu este improbabil ca noua sa analiză să aibă și ea detractorii săi. Dar totul se potrivește foarte bine și, după cum arată tot mai multe cercetări, strămoșii noștri erau mai mult decât capabili să observe, să analizeze și să înregistreze schimbările din lumea lor.

Fără îndoială, vor urma studii și discuții suplimentare, dar acest lucru nu va fi decât un câștig pentru știință.

Îi vom lăsa ultimul cuvânt lui Sweatman însuși – pentru moment.

„Se pare că locuitorii din Göbekli Tepe erau buni observatori ai cerului, ceea ce era de așteptat având în vedere că lumea lor fusese devastată de lovitura unei comete.”, a spus cercetătorul.^[sursa]

„Este posibil ca acest eveniment să fi declanșat civilizația prin inițierea unei noi religii și prin motivarea dezvoltării agriculturii pentru a face față climatului rece. Este posibil ca încercările lor de a consemna ceea ce au văzut să fie primii pași către dezvoltarea scrisului milenii mai târziu.”, a mai spus Martin Sweatman.