Selma Lagerlof, prima scriitoare care a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură: a scris romanul „Minunata călătorie a lui Nils Holgersson”

Selma Lagerlof, cea care a scris romanul „Minunata călătorie a lui Nils Holgersson”, a fost prima scriitoare care a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură.

Premiile Nobel au fost instituite în urma testamentului lui Alfred Nobel (1833–1896), inventator și industriaș suedez, care a decis să lase o parte semnificativă din averea sa pentru a recompensa realizările remarcabile în diverse domenii. Testamentul său, redactat în 1895, a stat la baza primei ceremonii de decernare a premiilor, care a avut loc pe 10 decembrie 1901.

Premiile sunt acordate în șase categorii: fizică, chimie, medicină (sau fiziologie), literatură, pace și științe economice (ultima fiind introdusă în 1968, la inițiativa Băncii Suedeze). Până în prezent, au fost acordate peste 600 de premii Nobel, numărul exact variind anual, pe măsură ce noi laureați sunt anunțați. De exemplu, până în anul 2023, au fost acordate aproximativ 603 premii, dintre care 117 pentru Literatură.

Prima persoană care a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură a fost poetul francez Sully Prudhomme, în anul 1901. În anul 1909, Selma Lagerlöf a devenit prima femeie și primul scriitor suedez care a primit acest prestigios premiu. În plus, în anul 1914, Lagerlöf a devenit prima femeie admisă ca membru al Academiei Suedeze.

Cu banii primiți odată cu Premiul Nobel, Selma Lagerlöf a reușit să răscumpere conacul familiei sale, Mårbacka, care fusese vândut după moartea tatălui ei. Astăzi, această casă este un muzeu vizitat anual de mii de turiști.^[sursa]

Opera care a cucerit Suedia și lumea întreagă

Selma Lagerlöf este cunoscută mai ales pentru celebra sa operă Minunata călătorie a lui Nils Holgersson, cel mai citit roman din Suedia. Cartea pentru copii, publicată în două părți între anii 1906 și 1907, urmărește povestea lui Nils Holgersson, un băiat răutăcios transformat într-un spiriduș ca pedeapsă pentru comportamentul său. Nils primește darul de a vorbi cu păsările și animalele, iar călătoria sa prin Suedia, pe spatele unei gâște sălbatice, îl învață lecții valoroase despre natură și despre sine.

Cartea a fost scrisă la inițiativa Asociației Naționale a Profesorilor, care a solicitat o lucrare destinată școlilor publice. Lagerlöf a dedicat trei ani cercetării naturii și vieții păsărilor și animalelor, integrând în poveste elemente din legendele și folclorul diferitelor regiuni ale Suediei.

„Și-a dedicat trei ani studiului naturii și familiarizării cu viața păsărilor și animalelor. A încercat să afle cât mai multe informații din legendele și poveștile folclorului diferitelor regiuni, pe care le-a țesut mai apoi într-un mod ingenios în povestea ei”, scrie traducătoarea Velma Swanston Howard în introducerea ediției în limba engleză.

Selma Lagerlof: impactul cultural al operei sale

În anul 1955, inspirat de romanul autoarei suedeze, a fost lansat filmul animat sovietic Băiatul fermecat, regizat de Vladimir Polcovnicov și Alexandra Snejco-Bloțcaia, la studioul Soiuzmultfilm din Moscova. Mai târziu, opera a fost adaptată și în Japonia sub forma serialului animat Nirusu no Fushigi na Tabi.

Acesta a cuprins 52 de episoade de câte 25 de minute fiecare, difuzate pe NHK, postul național japonez de televiziune, între 8 ianuarie 1980 și 17 martie 1981, fiind ulterior transmis în întreaga lume. Producția, realizată de Studiourile Pierrot, a fost în mare parte fidelă cărții. În Germania, seria animată a inspirat și un film de lung metraj, lansat în 1981.

Personajul năstrușnic și simpatic al lui Nils este prezent în diverse simboluri culturale: imaginea sa apare pe spatele bancnotei de 20 de coroane suedeze și în logo-ul companiei olandeze Tele Atlas, care furnizează hărți digitale și alte servicii de navigație. De asemenea, peisajele diferitelor provincii din Suedia, descrise în timpul călătoriilor lui Nils și ale gâscanului său, au fost imortalizate într-o serie de farfurii decorative produse de Rörstrand Pottery între 1968 și 1996.

Viața și cariera Selmei Lagerlöf

Selma Lagerlöf s-a născut pe 20 noiembrie 1858, în orașul suedez Mårbacka. După ce a primit o educație acasă, a urmat cursurile de formare pentru profesori la Stockholm.

În anul 1885, s-a mutat la Landskrona, unde a lucrat ca învățătoare. Șase ani mai târziu, a scris primul său roman, Gösta Berlings saga (2 vol., 1891), o cronică a vieții din perioada de apogeu a regiunii Värmland, locul său natal. Romanul descrie povestea a 12 cavaleri conduși de Gösta Berling, un preot renegat cu caracter slab, dar cu un farmec irezistibil. Deși inițial a trecut neobservată, cartea a devenit populară după traducerea sa în daneză, marcând începutul literaturii romantice naționaliste din Suedia anilor 1890.

În anul 1894, Lagerlöf a publicat colecția de povestiri Osynliga länkar (Legături invizibile), iar în 1895, datorită sprijinului financiar al familiei regale și al Academiei Suedeze, a renunțat la cariera didactică pentru a se dedica scrisului. Printre lucrările sale notabile se numără:

• Antikrists mirakler (Miracolele lui Antihrist, 1897), un roman socialist despre Sicilia;
• En herrgårdssägen (Poveștile unui conac), considerată una dintre cele mai bune lucrări ale sale;
• Ierusalim (2 vol., 1901–1902), care i-a consolidat reputația de cea mai importantă romancieră suedeză;
• Herr Arnes Penningar (Banii domnului Arne, 1904);
• Mårbacka (1922);
• Ett barns memoarer (Amintirile copilăriei mele, 1930);
• Dagbok för Selma Lagerlöf (Jurnalul Selmei Lagerlöf, 1932).

Trilogia Värmland, compusă din Löwensköldska ringen (Inelul familiei Löwensköld, 1925), Charlotte Löwensköld (1925) și Anna Svärd (1928), este o altă contribuție remarcabilă la literatura suedeză.

Selma Lagerlöf nu s-a căsătorit niciodată și nu a avut copii. A murit în data de 16 martie 1940, la vârsta de 81 de ani, în casa sa din Mårbacka, locul pe care l-a iubit și pe care l-a transformat într-un simbol cultural.