Chevalier d’Éon, cunoscut şi ca Charles de Beaumont sau Charles d’Éon, a fost un soldat, diplomat și spion francez, cunoscut pentru viața sa trăită atât ca femeie, cât și ca bărbat, oscilând între a se prezenta ca „Charlotte” sau „Charles.”
Născut cu numele complet Charles-Geneviève-Louis-Auguste-André-Timothée d’Éon de Beaumont în anul 1728, la Tonnerre, Burgundia, d’Éon a studiat dreptul la Paris și a intrat ulterior în regimentul de dragoni „Royal-Cravates.” Cariera sa militară a fost marcată de curaj și pricepere, calități care i-au adus avansarea în grad până la rangul de căpitan. De asemenea, d’Éon și-a dovedit talentul diplomatic: în anul 1756, a fost numit secretar al ambasadorului francez în Rusia, desfășurând de-a lungul anilor misiuni diplomatice complexe în diverse capitale europene.
Cel mai remarcabil aspect al vieții sale rămâne însă abordarea sa fluidă asupra identității de gen. În timpul misiunii din Rusia, d’Éon a început să se prezinte drept femeie, sub numele de Lia de Beaumont, fapt care a generat speculații intense și zvonuri despre adevăratul său gen.[sursa]
Chevalier d’Éon, spion în Rusia
Chevalier d’Éon a ajuns în Rusia de două ori: mai întâi ca secretar al ambasadei din Sankt Petersburg și ulterior ca spion, având misiunea secretă de a culege informații la curtea împărătesei Elisabeta. Scopul său principal era să susțină ambițiile Franței de a instala un protejat francez pe tronul Poloniei.
Nu este clar dacă ezitările sale legate de identitate au fost de natură genetică sau au răspuns unui context personal, însă aceste schimbări au coincis cu balurile fastuoase organizate de împărăteasa Elisabeta, unde bărbații și femeile schimbau adesea hainele în semn de divertisment. Gary Kates, autorul cărții Monsieur d’Eon Is a Woman, explică: „În perioada medievală și modernă timpurie, travestiul era mult mai acceptat în societate. Fiecare nobil și fiecare doamnă de viță nobilă știau ce este travestiul, practică obișnuită la balurile mascate.”[sursa]
Chevalier d’Éon susținea că, deghizat în femeie, a fost pentru câțiva ani doamnă de onoare la curtea împărătesei Elisabeta, deși nu există dovezi clare care să confirme acest fapt. Totuși, se știe că a jucat un rol crucial în relațiile franco-ruse, transportând corespondență strict secretă între regele Ludovic al XV-lea, la Versailles, și împărăteasa Elisabeta, la Sankt Petersburg.
În anul 1762, d’Éon a fost trimis la Londra în misiune diplomatică. După Tratatul de la Paris, semnat la 10 februarie 1763, el a fost recompensat de Coroană cu Ordinul Saint-Louis, o pensie generoasă și titlul de chevalier – „cavaler.” Cu toate acestea, misiunea sa la Londra includea și o sarcină secretă: explorarea unor locații pentru o potențială invazie maritimă a Angliei. În încercarea de a se apropia de înalta societate britanică, d’Éon organiza petreceri extravagante, importând vinuri rafinate din Burgundia și acumulând datorii considerabile.
Chevalier d’Éon în mijlocul controverselor
Stabilit în Londra, d’Éon ducea o viață de lux și nu intenționa să plece. Când i s-a cerut să cedeze postul său noului ambasador, contele de Guerchy, a refuzat inițial, considerând că plecarea sa ar periclita planurile de invazie – planuri de care înlocuitorul său nu avea cunoștință.
În semn de represalii, regele Ludovic al XV-lea i-a înghețat pensia, dar Chevalier d’Éon nu a cedat. Mai mult, a recurs la șantaj, amenințând cu publicarea corespondenței diplomatice secrete între el și rege. Deși negocierile s-au întins pe ani de zile, inclusiv după urcarea pe tron a lui Ludovic al XVI-lea, ele nu au adus niciodată o rezolvare completă pentru d’Éon.
În mijlocul scandalului negocierilor, la Londra au început să circule zvonuri conform cărora Chevalier d’Éon ar fi fost de fapt femeie. Presa vremii a speculat pe seama acestui subiect, descriindu-l drept „jumătate femeie, jumătate bărbat.” Situația a captat atenția publicului britanic, ajungând chiar la bursa londoneză, unde s-au deschis pariuri cu privire la sexul lui d’Éon. Spre surprinderea multora, Chevalier a acceptat aceste acuzații și comentarii aproape fără împotrivire.[sursa]
Ludovic al XVI-lea, noul rege al Franței, a adoptat o strategie diferită în negocierile cu d’Éon, hotărând să-i permită acestuia să se întoarcă în Franța. Regele i-a oferit o rentă anuală de 12.000 de livre, cu condiția să renunțe la toate documentele compromițătoare și să accepte să trăiască restul vieții ca femeie, fiind recunoscut oficial sub identitate feminină.
Recunoaşterea ca femeie
„Ludovic al XVI-lea a crezut cu adevărat că d’Éon era, dintotdeauna, femeie. În plus, recunoașterea sa oficială ca femeie era convenabilă din punct de vedere politic, deoarece o femeie nu putea ocupa funcții diplomatice sau politice importante, ceea ce însemna că d’Éon nu mai putea avea influență în cercurile puterii.”, scrie un cronicar al vremii. Acordul, cunoscut drept „Tranzacția,” a fost semnat în anul 1775.
La întoarcerea în Paris, d’Éon a primit toate beneficiile promise. Croitoreasa personală a reginei i-a creat o garderobă nouă, potrivită unei nobile de rang înalt, iar Chevalier, la vârsta de 49 de ani, și-a trăit restul vieții, până la moartea sa la 82 de ani, prezentându-se în permanență ca femeie.
„Am întâlnit de multe ori femei metamorfozate în bărbați, servind cu bravură în război, dar n-am văzut pe nimeni care să îmbine cu atâta talent calitățile militare, politice și literare.”, scria Edmund Burke în ziarul londonez The Annual Register.
După ce a fost recunoscut public ca femeie, d’Éon a continuat să frecventeze loja masonică din care făcea parte, devenind primul membru de sex feminin, ca urmare a unui vot de susținere al celorlalți francmasoni.
În timpul Revoluției Franceze, când Ludovic al XVI-lea a fost executat, d’Éon și-a pierdut toate bunurile, fiind lipsit de pensie și ajungând să trăiască în sărăcie. A murit în data de 21 mai 1810, iar presa de la acea vreme l-a descris drept „unul dintre cei mai mari escroci din istorie, un actor care i-a făcut pe oameni să creadă ceva complet neadevărat.”
Cadavrul lui Chevalier d’Éon a fost descoperit de colega sa de cameră, doamna Cole, care a fost atât de șocată de ceea ce a văzut încât a apelat la profesioniști din domeniul medical, care au stabilit că d’Eon era bărbat din punct de vedere biologic.
Cu timpul, biografii care au reinterpretat povestea lui d’Éon prin prisma noilor idei despre identitate și sexualitate au ajuns să-i reabiliteze imaginea, descriindu-l nu ca pe un impostor, ci ca pe o persoană care își explora identitatea de gen. „D’Éon rămâne o figură populară în mass-media și cultura pop și este considerat o personalitate fondatoare în istoria comunității transgender.”, scriu biografii moderni.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: