Trădarea şi uciderea lui Carol cel Bun, ducele care îi îngrijea pe cei săraci

Carol cel Bun s-a născut în Danemarca, în anul 1083, fiind singurul fiu al regelui Canut al IV-lea și al Adela de Flandra.

Destinul său s-a schimbat dramatic atunci când tatăl său a fost asasinat în catedrala din Odense, în anul 1086. Mama sa, Adela, a fugit în Flandra împreună cu micul Carol. Acesta a crescut la curtea bunicului său, Robert I Frizonul, și a unchiului său, Robert al II-lea. În anul 1092, Adela a plecat în sudul Italiei pentru a se recăsători cu Roger Borsa, ducele normand de Apulia, lăsându-l pe Carol în grija familiei din Flandra.

În anul 1111, după moartea contelui Robert al II-lea, vărul lui Carol, Balduin al VII-lea, a preluat conducerea și l-a numit pe Carol drept consilier de încredere. În jurul anului 1118, Balduin a aranjat căsătoria lui Carol cu Margareta de Clermont, moștenitoarea comitatului de Amiens. Când Balduin a fost rănit într-o luptă împotriva regelui Franței, în septembrie 1118, și fără copii, l-a desemnat pe Carol drept succesor înainte de a muri, pe 19 iulie 1119.^[sursa]

Carol cel Bun, conte de Flandra

Ca nou conte de Flandra, Carol s-a făcut remarcat prin bunătatea și generozitatea sa față de cei nevoiași, împărțindu-le pâine în timpul perioadelor de foamete. Înțelept și prevăzător, a asigurat stocuri de grâne pentru vremuri grele și a intervenit pentru a preveni specula. Însă, dorința sa de a reduce influența familiei Erembald, care îşi dorea puterea, a atras conspirații fatale, care au pus capăt vieții sale.

Bertulf Fitz Erembald, prior al catedralei Sfântului Donațian din dioceza de Bruges, a orchestrat un complot pentru a-l asasina pe Carol și pe sfătuitorii săi.

În dimineața zilei de 2 martie 1127, în timp ce Carol se ruga în Biserica Sfântului Donațian, un grup de cavaleri loiali familiei Erembald au pătruns în biserică și l-au rănit mortal. Crima brutală a stârnit o mare răscoală populară, iar Carol a fost venerat ca martir și sfânt, deși beatificarea sa a avut loc abia în anul 1882.

Toți bărbații din familia Erembald, implicați în complot și execuție, au fost arestați și torturați până la moarte de nobilii și locuitorii din Bruges și Gent, care doreau să răzbune astfel uciderea lui Carol cel Bun.