Apostolul Andrei s-a născut în anul 6 î.Hr. în Provincia Iudeea, parte a Imperiului Roman, și era fratele lui Simon Petru. Conform Evangheliei după Ioan, Simon Petru și Andrei erau originari din Betsaida, un oraș situat pe malul Lacului Genezaret, iar conform Evangheliei după Marcu aveau o casă în Capernaum și erau pescari.

Numele Andrei provine din greaca veche, care, după cuceririle lui Alexandru cel Mare a devenit lingua franca a Vechiului Orient Apropiat.

Andrei a fost ucenicul lui Ioan Botezătorul și l-a auzit pe acesta spunând despre Iisus: „Iată mielul lui Dumnezeu!”, după care l-a urmat pe Iisus, devenind astfel primul Său apostol.[sursa]

Apostolul Andrei
Apostolul Andrei şi peştera sa din Dobrogea

Apostolul Andrei, ocrotitorul României

După învierea lui Iisus și Pogorârea Duhului Sfânt, apostolii au rămas câțiva ani la Ierusalim. La Sinodul Apostolic, care a avut loc în jurul anilor 49-50 d.Hr., s-au întâlnit și au tras la sorți pentru a decide unde va merge fiecare.

Apostolului Andrei i-a fost atribuită Scytia, cunoscută astăzi ca Dobrogea. Inițial, l-a însoțit pe fratele său, apostolul Petru, prin Asia Mică, după care a traversat peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de astăzi, ajungând în Scytia, unde a rămas un timp. Mănăstirea Peștera Sfântului Andrei, situată lângă localitatea Ion Corvin din județul Constanța, este construită în jurul unei peșteri unde, conform tradiției, Sfântul Apostol Andrei a trăit și a creștinat. După perioada petrecută în Scytia, Andrei și-a continuat misiunea de propovăduire a evangheliei, ajungând până în sudul Rusiei.

Apoi, Andrei s-a îndreptat către Patras, în sudul Greciei, unde și-a încheiat misiunea apostolică, fiind martirizat prin răstignire în anul 62. Crucea pe care a fost răstignit, cunoscută sub numele de „Crucea Sfântului Andrei”, avea forma unui X, se presupune că la cererea sa, deoarece se considera nedemn de a fi răstignit pe același tip de cruce pe care fusese răstignit Iisus, fiind reprezentată astfel în arta religioasă europeană.

• CITEŞTE ŞI:  Scrisoare către elevii care dau Bacul

Părți din această cruce au fost păstrate încă din Evul Mediu în biserica Sf. Victor din Marsilia și au fost returnate Bisericii Sfântului Andrei din Patras pe 19 ianuarie 1980, fiind înmânate episcopului Nicodim de către o delegație romano-catolică condusă de cardinalul Roger Etchegaray.

În jurul anului 350, împăratul Constanțiu al II-lea, fiul lui Constantin cel Mare, a transferat moaștele Sfântului Andrei la Constantinopol, așezându-le în Biserica Apostolilor. Acestea au rămas acolo până în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul, la cererea locuitorilor din Patras, a oferit capul Sfântului Andrei acestui oraș. În anul 1208, în timpul Cruciadei a patra, relicvele apostolului au fost aduse la Amalfi, lângă Napoli, unde au fost păstrate în domul San Andrea. În anul 1462, din cauza amenințărilor otomane, relicvele au fost duse la Roma.

În secolul al XV-lea, Papa Pius al II-lea a mutat relicvele Sfântului Andrei în Catedrala Sfântul Petru, iar în anul 1964, capul Sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras. Apostolul Andrei este patron al Scoției, României, Spaniei, Siciliei, Greciei și Rusiei. Fiind pescar, Sfântul Andrei este considerat de marinarii și pescarii greci drept ocrotitorul lor.

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României în anul 1997, iar ziua de 30 noiembrie a devenit sărbătoare bisericească națională, conform Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001. Această zi marchează și începutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care continuă cu Sfântul Nicolae pe 6 decembrie și se încheie în anul următor, de Bobotează, pe 6 ianuarie.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:

Publicitate