Viaţa lui Galileo Galilei, savantul judecat de Inchiziţie pentru descoperirile sale

Viaţa lui Galileo Galilei, unul dintre cei mai renumiți savanți ai Renașterii, a fost una plină de evenimente dramatice şi descoperiri majore. Astronom, fizician, inginer, filosof și matematician, Galilei a jucat un rol esențial în Revoluția Științifică și este cunoscut pentru conflictul său cu Inchiziția romană. În calitate de susținător al teoriei heliocentrice, Galilei a fost acuzat de erezie, fiind forțat să renunțe public la convingerile sale și să-și petreacă restul vieții în arest la domiciliu.

Viaţa lui Galileo Galilei

Galileo Galilei s-a născut la Pisa în anul 1564, în familia muzicianului Vincenzo Galilei. Galileo, primul dintre cei șase copii, era el însuși un talentat muzician, dar tatăl său l-a îndrumat să urmeze o carieră în științe, mai exact în medicină.

Deși catolic devotat, Galileo a fost tentat să devină preot, dar, la insistențele tatălui, s-a înscris la cursurile de medicină ale Universității din Pisa. Totuși, fascinat de matematică, a abandonat studiile medicale pentru a se dedica matematicii și științei. La o vârstă fragedă, a inventat termoscopul, un dispozitiv care avea să devină precursorul termometrului.

În anul 1589, Galileo a fost numit profesor de matematică la Universitatea din Pisa, unde a predat până în anul 1592, când a acceptat o catedră la Universitatea din Padua, unde preda geometrie, mecanică și astronomie.

Descoperirile astronomice ale lui Galileo Galilei

În anul 1609, Galileo a aflat de invenția telescopului și și-a construit rapid propriul aparat. Acesta s-a dovedit a fi un moment de cotitură în cariera sa, deoarece a început să observe cerul cu o acuratețe fără precedent. A descoperit că Luna nu era o suprafață netedă, ci una plină de cratere și munți. A observat că planeta Venus are faze, similar cu Luna, ceea ce demonstra că Venus orbitează în jurul Soarelui.

De asemenea, a identificat patru sateliți ai planetei Jupiter, care se roteau în jurul acesteia și nu în jurul Pământului – o dovadă suplimentară că modelul geocentric nu era corect.

Aceste descoperiri l-au determinat pe Galileo să adune dovezi tot mai solide în sprijinul teoriei heliocentrice a lui Copernic, contrazicând doctrina oficială a Bisericii, deși el însuși era un om credincios. Galileo considera că teoria heliocentrică nu contrazicea Biblia, afirmând că Scriptura a fost scrisă dintr-o perspectivă terestră, iar știința oferea doar o viziune diferită, mai exactă.

Conflictul cu Inchiziția

Din cauza susținerii teoriei heliocentrice, Galileo a intrat în vizorul Inchiziției, care considera această teorie eretică. În anul 1616, i s-a interzis să predea sau să apere în vreun fel heliocentrismul, ordin pe care Galileo l-a respectat timp de șapte ani, parțial din prudență, parțial din fidelitate față de Biserică.^[sursa]

„Eppur si muove” – „Și totuși, se învârte”

În anul 1623, Maffeo Barberini, un prieten de-al lui Galileo, a fost ales Papă sub numele de Urban VIII și i-a permis savantului să continue cercetările sale astronomice, cu condiția ca teoriile să fie prezentate într-o manieră neutră.

În anul 1632, Galileo a publicat „Dialog despre cele două mari sisteme ale lumii”, o lucrare care prezenta un dialog între un susținător al heliocentrismului, un adversar și un personaj imparțial. Deși Galileo a susținut că lucrarea era obiectivă, Inchiziția a interpretat-o altfel.

Galileo a fost chemat la Roma și judecat sub acuzația de erezie. Procesul s-a desfășurat între septembrie 1632 și iulie 1633, timp în care savantul nu a fost închis, dar a fost amenințat cu tortura pentru a-l forța să cedeze. În cele din urmă, Galileo a recunoscut că sprijinise teoria heliocentrică și că lucrarea sa putea fi percepută ca susținând această teorie. Condamnat pentru erezie, a fost plasat în arest la domiciliu pentru restul vieții, fără a renunța cu adevărat la convingerile sale.

Viața personală

Deși un catolic convins, Galileo a avut trei copii nelegitimi cu Marina Gamba, partenera sa de viață: două fiice, Virginia și Livia, și un fiu, Vincenzo. Crezând că fiicele sale ilegitime nu se vor putea căsători și temându-se de costurile zestrelor, Galileo le-a încurajat să intre în mănăstire. Fiul său, Vincenzo, recunoscut ulterior ca legitim, a devenit moștenitorul său și un muzician de renume.

Galileo Galilei a murit în ianuarie 1642, la vârsta de 77 de ani. Marele Duce al Toscanei, Ferdinand al II-lea, a dorit ca savantul să fie înmormântat în corpul principal al Bazilicii Santa Croce din Florența, dar Papa Urban VIII s-a opus din cauza condamnării pentru erezie. În cele din urmă, Galileo a fost reînhumat în corpul central al bazilicii în anul 1737, iar un monument în onoarea sa a fost ridicat.