Viața lui Stephen Hawking, geniul care a rivalizat cu Isaac Newton și Albert Einstein

Moartea astrofizicianului Stephen Hawking, la vârsta de 76 de ani, a reprezentat o pierdere imensă pentru comunitatea științifică, dar totodată rămâne un exemplu impresionant de curaj și perseverență în fața unui diagnostic teribil. Deși afectat de scleroza laterală amiotrofică (cunoscută și ca boala Lou Gehrig), care l-a privat de capacitatea de a se mișca și a vorbi fără ajutorul unui sintetizator de voce, viața lui Hawking a fost extraordinară încă din tinerețe, mai ales având în vedere că s-a născut fără aceste limitări.

Stephen Hawking, unul dintre cei mai mari oameni de știință din istorie

Născut pe 8 ianuarie 1942, Stephen William Hawking a devenit unul dintre cei mai mari oameni de știință ai epocii moderne. Activitatea sa s-a concentrat pe îmbinarea relativității generale – natura spațiului și a timpului – cu teoria cuantică, pentru a explica cum s-au format și cum funcționează cele mai mici particule din Univers, și implicit, Universul însuși.

În anul 1964, la doar 22 de ani, a fost diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică (ALS), o boală neurodegenerativă progresivă. Medicii i-au dat puține șanse de supraviețuire, estimând că mai avea doar câțiva ani de trăit. În ciuda progresiei bolii, care l-a lăsat imobilizat într-un scaun cu rotile și dependent de un dispozitiv pentru a comunica, Hawking a continuat să-și desfășoare cercetările.^[sursa]

În anul 1974, la doar 32 de ani, Stephen Hawking a fost ales unul dintre cei mai tineri membri ai prestigioasei Royal Society, un for de știință britanic. Cinci ani mai târziu, a devenit Lucasian Professor la Universitatea Cambridge, o poziție academică de renume, deținută cândva de Isaac Newton.

„Scopul meu este simplu. Să înțeleg complet Universul, de ce este cum este și de ce există.”, spunea Hawking.

Viața sa personală era marcată de o atitudine optimistă. „Încerc să duc o viață cât mai normală posibil și să nu mă gândesc la starea mea sau la lucrurile pe care nu le pot face, care nu sunt atât de multe”, afirma el. Geniul său și rezistența sa extraordinară i-au adus o faimă globală.

În anul 1988, a publicat cartea Scurtă istorie a timpului, o încercare de a explica marile teorii ale Universului publicului larg. Cartea a devenit un bestseller internațional și a fost urmată, în anul 2001, de Universul într-o coajă de nucă. În anul 2007, împreună cu fiica sa Lucy, Hawking a publicat o carte pentru copii intitulată George și cheia secretă a universului, destinată popularizării științei pentru cei mici.

Pe lângă activitatea sa științifică, Hawking a apărut în cultura populară, cu scurte apariții în serialele Star Trek: The Next Generation și The Simpsons, iar vocea sa a fost inclusă într-o piesă a trupei Pink Floyd.

Stephen Hawking: dincolo de ştiinţă

În afara științei, Hawking a fost un critic politic activ. Înainte de alegerile prezidențiale din SUA din anul 2016, l-a descris pe Donald Trump drept „un demagog care pare să se adreseze celui mai jos numitor comun”. De asemenea, înainte de referendumul din 2016 privind Brexit, Hawking a avertizat Marea Britanie că „zilele în care puteam să stăm singuri împotriva lumii s-au încheiat”.

Pe plan personal, Stephen Hawking s-a căsătorit cu Jane Wilde în anul 1965, iar cuplul a avut trei copii. După 25 de ani de căsnicie, cei doi s-au despărțit, iar el s-a recăsătorit cu asistenta sa, Elaine Mason, însă și această căsnicie s-a încheiat în urma unor acuzații de abuz.

Povestea de dragoste dintre Hawking și Jane Wilde a fost imortalizată în filmul The Theory of Everything, apărut în anul 2014. Actorul Eddie Redmayne, care l-a interpretat pe Hawking, a câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol principal, iar Hawking a declarat că, în timpul vizionării filmului, a avut senzația că se privește pe sine.

De asemenea, Hawking a fost subiectul documentarului Hawking, în care reflecta asupra vieții sale: „Fiecare zi poate fi ultima pentru mine, așa că vreau să profit de fiecare minut”.

Stephen Hawking a fost un ambasador al științei și unul dintre cei mai mari susținători ai explorării spațiului cosmic. Fascinat de cosmologie încă din tinerețe, a dorit să descopere fiecare taină a Universului, deşi ultima sa lucrare reprezintă o previziune destul de sumbră. Teoria sa despre radiația găurilor negre îi poartă astăzi numele, iar Scurtă istorie a timpului s-a vândut în peste 10 milioane de exemplare, devenind una dintre cele mai citite cărți științifice din toate timpurile.